Un milion de euro: atât s-a cheltuit pe serviciile medicale oferite refugiaţilor ucraineni la Iaşi, din noiembrie 2022. Cele mai impresionante cazuri

În toată dezbaterea privind ajutorul oferit refugiaţilor, există însă o constantă: statul român a oferit şi continuă să ofere statut de asigurat medical pentru toţi cei care vin din Ucraina, alergând din calea războiului. Conform cifrelor obţinute de „Ziarul de Iaşi” de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate din Iaşi, din noiembrie 2022 şi până la debutul lui septembrie 2023 statul român, prin CJAS, a decontat cheltuieli de aproape 1 milion de euro pentru diferite servicii medicale de care au beneficiat refugiaţii.

În spatele sumei de 4.893.111 de lei stă însă o realitate consemnată de medicii cu care a discutat publicaţia noastră: fie că e vorba de bolnavi cronici, de copii cu diferite probleme, de gravide sau de diverse urgenţe medicale, populaţia de refugiaţi care a ales să se stabilească în Iaşi şi în împrejurimi a fost „asimilată” din punct de vedere al problemelor de sănătate. La începutul războiului, în aprilie 2022, medicii ieşeni tratau urgenţe medicale grave, cazuri la un pas de moarte, fie în urma unor răni suferite sau a unei boli cronice pentru care nu există tratament. Astăzi, ucrainenii stabiliţi în ţară, departe de război, merg la spital pentru dializă, pentru mici urgenţe, pentru răcelile de sezon ale copiilor.

La cele două maternităţi din Iaşi nu mai ajung gravide cu sarcini neurmărite, care nu s-au putut îngriji nici pe ele, nici pe copiii nenăscuţi, fugind săptămâni sau luni de război. La Iaşi se nasc deja primii copii făcuţi dincoace de graniţă, cu mame care nu şi-au oprit viaţa în ciuda conflictului de acasă, care au făcut toate ecografiile la timp şi s-au bucurat de aceeaşi îngrijire ca orice român asigurat în sistemul de sănătate.

Programele naţionale au înghiţit 3 milioane de lei

Din cifrele obţinute de „Ziarul de Iaşi”, cea mai mare sumă decontată de statul român pentru refugiaţii ucraineni a fost pentru medicamente şi materiale sanitare utilizate în programele naţionale cu scop curativ: circa 3,08 milioane de lei. Apoi, avem suma decontată către asistenţa medicală diversă oferită de spitalele din judeţ: aproape 900.000 de lei. Pentru servicii de hemodializă şi dializă peritoneală au fost decontaţi de CJAS Iaşi 523.000 de lei, iar pentru medicamente compensate integral sau parţial sunt alţi 273.690 de lei.

La debutul războiului, o mare problemă reclamată de spitalele din Ucraina a fost aprovizionarea cu apă şi diferite materiale sanitare. Printre pacienţii care au suferit cel mai mult în urma acestor probleme s-au numărat cei care făceau constant dializă, fiind diagnosticaţi cu insuficienţă renală sau diferite afecţiuni cronice ale rinichilor. Din martie 2022 şi până în prezent, la Spitalul „Dr. C. I. Parhon” din Iaşi s-au prezentat 106 de pacienţi din Ucraina, cu diferite afecţiuni, de la insuficienţă renală, la diverse probleme nefrologice, unele de medicină internă şi de urologie, specializări ale unităţii medicale.

Trei pacienţi în 2022 şi doi în 2023 au fost avut nevoie de dializă, dar la centrele private din judeţ există mai mulţi pacienţi care urmează programul standard de 3 vizite pe săptămână pentru operaţiunea de dializă, fără de care rinichii lor nu ar funcţiona. Anul 2023 a adus şi o veste bună pentru o familie de ucraineni alungaţi de război din ţara lor: o mamă din regiunea Cernăuţi i-a donat fiicei un rinichi, fără de care nu putea duce o viaţă normală, o procedură pe care încercaseră, dar nu au reuşit să o facă în ţara lor.

Problema bolnavilor cronici: mulţi au avut nevoie de dializă

„Au fost probleme mari în spitale legate de asigurarea continuităţii materialelor sanitare, a liniilor de dializă, a tot ce e nevoie pentru dializă la început, în Ucraina. Au fost probleme şi legate de medicamentele suplimentare necesare unui pacient dializat. Aceste medicamente au fost dirijate prin MSF – Médecins Sans Frontières, prin Organizaţia Mondială a Sănătăţii, prin donaţii făcute de către Societatea Europeană de Nefrologie şi alte societăţi non-profit, şi au ajuns în aceste centre. Foarte mulţi pacienţi din zona de Est au migrat către cea de Vest, iar deodată centrele, precum cele din Cernăuţi sau Lvov, s-au trezit cu un număr triplu de pacienţi”, a declarat conf.dr. Ionuţ Nistor, medic primar nefrolog, care face parte dintr-o reţea europeană de urmărire a problemei pacienţilor dializaţi din Ucraina.

De altfel, într-un studiu realizat pentru tot anul 2022, s-a remarcat un fapt aparte: în Ucraina a crescut numărul pacienţilor care au primit un rinichi şi care au beneficiat de transplanturi. Un număr mai mare decât cel dinaintea începerii conflictului.

Acum reţeaua europeană ţine ochii aţintiţi către Gaza: sunt 1.000 de pacienţi care au nevoie de dializă sau de transplant care nu se află pe lista de priorităţi pentru evacuare. O parte nici nu vor să plece, dar condiţii optime de tratament pentru ei nu mai există. Astfel de pacienţi, explică dr. Ionuţ Nistor, sunt foarte fragili şi, de la caz la caz, nu pot rezista mai mult de două săptămâni fără dializă.

Se nasc la Iaşi copii ucraineni concepuţi în România

Un caz aparte al ucrainenilor care au avut nevoie la Iaşi de îngrijiri medicale a fost cel al gravidelor. Mai multe femei au ajuns la cele două maternităţi din oraş cu sarcini în stadii avansate, adesea fără să fie foarte atent urmărite şi cu riscuri majore provocate de stresul războiului, al ascunderii sau al fugii. La Maternitatea „Cuza Vodă”, cea mai mare din Moldova, au fost examinate 76 de paciente în camera de gardă şi au fost 18 naşteri: 10 pe cale naturală şi 8 prin cezariană.

Şi „Ziarul de Iaşi” a scris, în decembrie 2022, despre o astfel de pacientă: Olena Kyshchenko, medic neonatolog din Kiev, care a ajuns să nască la vârsta de 42 de ani al treilea copil al familiei chiar la Iaşi. Olena a venit gravidă aproape de termen la unitatea medicală din Iaşi. A aflat că este însărcinată în timp ce lucra ca medic în spitalele de campanie din zona Kiev, fiind o surpriză atât pentru ea, cât şi pentru soţul ei.

CITEŞTE ŞI: Poveşti medicale impresionante ale refugiaţilor ucraineni de la Iaşi. O doctoriţă din Kiev a născut natural la 42 de ani 

A fost asistată la Iaşi de dr. Elena Danii, care este vorbitoare de limbă rusă, fiind din regiunea Cernăuţi. Am vorbit din nou, aproape un an mai târziu, cu dr. Danii pentru a vedea care este stadiul gravidelor din judeţ care sunt refugiate din Ucraina. Mediul a spus că îşi aminteşte cu drag cazul Olenei, aceasta a revenit pentru toate controalele de după naştere şi are un băiat complet sănătos.

„Am avut între timp şi alte gravide, dar niciun caz mai deosebit – acelea au fost din timpul războiului. Multe persoane între timp s-au stabilit, sunt din Suceava, din Fălticeni sau din Iaşi, şi au rămas însărcinate în România. De acum, au fost asimilaţi, sunt ca orice alt pacient pe care-i avem, nu mai ajung în situaţie de criză”, a declarat dr. Elena Danii.

La cealaltă maternitate din Iaşi, Elena Doamna, fuseseră înregistrate patru naşteri până la mijlocul anului în curs. Dr. Răzvan Socolov, medic primar obstetrică-ginecologie, a explicat că a remarcat la pacientele din Ucraina că sunt mai deschise pentru naşterile naturale. „Au fost consultate, au rămas internate, au născut la noi. Ştiu că erau foarte deschise pentru naşterea naturală, una dintre ele ştia chiar să vorbească româna, dar la celelalte ne-a ajutat o rezidentă din Basarabia, dar şi un translator. Ca evoluţie medicală nu au fost probleme”, a precizat prof. dr. Răzvan Socolov pentru „Ziarul de Iaşi”.

Cele mai impresionante cazuri: nou-născuţi de câteva zile cu malformaţii cardiace

În primele 13 luni de război, la Spitalul „Sf. Maria” din Iaşi au fost trataţi 626 de copii din Ucraina, cu diverse probleme, aşa cum a mai scris publicaţia noastră când s-au împlinit 400 de zile de război, în aprilie 2023. Dr. Tamara Roşu, medic-şef al Unităţii de Primire a Urgenţelor de la Spitalul de Copii, a explicat că putem vorbi de o patologie de război. „Pe chipurile mamelor, drept vă spun, am văzut doar îngrijorare din multe, foarte multe puncte de vedere. Este o patologie, nu ştiu dacă să îi spun de război, dar sigur e influenţată de asta: nu vedem la noi morţi şi răniţi, ci o altă variantă de consecinţe legate clar de război”, a spus medicul.

CITEŞTE ŞI: 625 de copii ucraineni trataţi la „Sf. Maria” în 400 de zile de conflict. Medic ieşean: „putem vorbi aproape de o patologie de război” 

Cele mai impresionante cazuri medicale tratate de echipa SMURD Iaşi au fost tot cele ale copiilor ucraineni, a explicat prof.dr. Diana Cimpoeşu, medic-şef UPU-SMURD. Deşi au preluat, de la graniţa cu Ucraina sau din Republica Moldova, pacienţi din zonele lovite de război cu vârsta de la câteva zile până la 90 de ani, copiii de cel mult o săptămână, cu malformaţii cardiace, i-au impresionat cei mai mult.

„Au fost copii cu malformaţii cardiace grave, unii au rămas în România, preluaţi de Bucureşti şi Târgu Mureş, pe alţii i-am trimis în Austria şi Italia. Au fost şi doi bebeluşi cu pneumonii grave pe care i-am preluat de la graniţă şi i-am adus la Spitalul de Copii. Am avut un caz aparte cu o bebeluşă cetăţean ucrainean, dar care provenea dintr-o mamă surogat, şi venea aici să fie adoptată de părinţi din Galaţi, dacă nu mă înşel”, a declarat prof.dr. Diana Cimpoeşu.

Au fost pacienţi aduşi din blocurile dărâmate de rachete, cum ar fi cazul unei întregi familii adusă la Iaşi, părinţii şi doi adolescenţi, de 15 şi 17 ani, care până la urmă au ajuns să fie transferaţi la Tel Aviv.

Rezidenţii vorbitori de rusă, una dintre cele mai importante resurse în criză

Treptat, însă, urgenţele pacienţilor din Ucraina nu mai pot fi deosebite de cele ale pacienţilor din România, spune prof.dr. Diana Cimpoeşu. Cei mai mulţi care ajung în urgenţe sunt direcţionaţi la Cardiologie sau au o problemă chirurgicală, poate chiar de diabet.

„Acum vin pacienţi cu boli cronice, care au decompensare cu diabet, hipertensiune, fie au nevoie de intervenţii chirurgicale precum o apendicită, un colecist. Da, într-adevăr, acum sunt cazuri obişnuite”, a explicat dr. Diana Cimpoeşu. Inclusiv bolnavii cronici au fost preluaţi şi integraţi în planurile naţionale. Medicul-şef UPU-SMURD spune că au fost mulţi pacienţi oncologici aduşi la Iaşi, mulţi care au rămas în evidenţa Institutului Regional de Oncologie şi îşi continuă tratamentul din zona cu România. Provocările nu mai sunt ca la început, crede prof.dr. Diana Cimpoeşu, amintindu-şi că, în primul an, au fost modificate constant listele de gărzi astfel încât un rezident vorbitor de rusă sau ucraineană să fie mereu de gardă, 24/24.

„Aveam 10 sau 12 rezidenţi din Republica Moldova şi ne-am asigurat ca în fiecare tură să fie câte unul. Fără ajutor, nu am fi putut să ne descurcăm. Fiindcă, da, poţi face medicină la cazuri foarte grave şi fără să vorbeşti cu pacienţii, fără să ştii cum îl cheamă pe omul respectiv, dar cele mai multe cazuri nu au fost critice şi relaţia cu pacientul e foarte importantă. Această resursă umană a fost foarte importantă şi i-am trimis pe rezidenţi să ajute şi în alte clinici dacă a fost nevoie de ajutor”, a precizat prof.dr. Diana Cimpoeşu.

Material realizat cu sprijinul unei burse din cadrul proiectului „Înţelege ca să ajuţi. Perspectiva refugiaţilor ucraineni în media” derulat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) şi Fundaţia Friedrich Naumann pentru Libertate România şi Moldova