Caută 
3 MIN
Recent, societatea REMAT SA, deţinută de Constantin Comănescu (FOTO), a intrat în insolvenţă. Pe lista creditorilor s-au înscris deocamdată BCR şi Metalrom SRL. „Spersă iasă cât mai repede din insolvenţă”, a transmis avocatul omului de afaceri ieşean. Luna trecută o altă societatea a omului de afaceri, respectiv Com-Beton SA a intrat în incapacitate de plată.
Cea mai mare societate din portofoliul omului de afaceri Constantin Comânescu se clatină serios. În acest sens, magistraţii de la Tribunalulul Iaşi au dat curs solicitării de intrare în insolvenţă a firmei REMAT SA. Acţiunea reprezintă episodul doi din războiul dus de omul de afaceri ieşean cu Banca Comercială Română. De frica executărilor silite, proprietarul Grupului de firme Pieta şi-a mai băgat în insolvenţă o altă societate mare, Com-Beton SA, cu o lună în urmă. „Activitatea şi contractele societăţii Com-Beton se desfăşoară în mod normal. Societatea dispune de lichidităţi şi s-a făcut aprovizionarea cu materiale pentru desfăşurarea contractelor existente. Remat nu are datorii către bugetul de stat şi spersă iasă cât mai repede din insolvenţă”, ne-a spus Laurenţiu Popa, avocatul care reprezintă interesele omului de afaceri Constantin Comănescu. Momentan, în dosarul deschis la Tribunalul Iaşi pe numele Remat SA figurează doi creditori, respectiv BCR şi Metalrom SRL, ultima menţionată fiind principalul partener de afaceri, către care sunt direcţionate circa 80% din furnizări, după cum ne-a explicat Popa. Administratorul judiciar care se va ocupa de procedură este CII Dumitru Silvian Găvenea, potrivit soluţiei publicate pe portalul Ministerului Justiţiei.
Probleme au început în vară
Remat SA, cea mai puternică firmă a Grupului Pieta, a terminat anul 2013 cu datorii totale de aproape 80 milioane lei, potrivit datelor din bilanţul depus la Finanţele Publice. Pe de altă parte, afacerile derulate de firma lui Comănescu anul trecut s-au ridicat la suma de 113 milioane de lei, rezultând un profit net de 2 milioane de lei, conform informaţiilor din sursa citată mai sus. În pofida rezultatelor bune din 2013, situaţia financiară la Remat s-a întors la 180 de grade în luna iunie a acestui an. De atunci au început să se adune nori negri deasupra firmelor lui Comănescu, iar conducerea Remat înainta magistraţilor o solicitare pentru deschiderea procedurii concordatului preventiv. Prin acest demers în instanţă, societatea încerca punerea pe picioare a activităţii sale printr-o înţelegere cu principalii creditori, BCR, IG Watteeuw Rom SRL, Build Corp Prefabricate SRL şi Inspectoratul Teritorial al Poliţiei de Frontieră. Mai exact, debitorul propunea un plan de redresare a întreprinderii sale şi de acoperire a creanţelor acestor creditori împotriva sa. Tribunalul Iaşi a admis această cerere şi a dispus suspendarea provizorie a tuturor executărilor silite începute împotriva societăţii până la publicarea concordatului preventiv aprobat sau până la respingerea ofertei debitoarei de către majoritatea creditorilor. La mijlocul lunii noiembrie, planul a eşuat însă, Tribunalul Iaşi constatând imposibilitatea realizării concordatului, astfel că magistraţii au decis închiderea procedurii. Ìn aceste condiţii, pentru a evita reluarea procedurilor de executare silită a patrimoniului societăţii, Comănescu a apelat la soluţia de avarie, respectiv insolvenţa.
Lupta cu banca
Toată situaţia a survenit din pricina BCR spunea anterior Comănescu jurnaliştilor de la „Ziarul de Iaşi”. Instituţia bancară a decis în luna mai 2014 să nu îi prelungeasă societăţii Remat o linie de credit şi a demarat, la o lună distanţă de la acest moment, procedura de executare silită, mai preciza omul de afaceri. Remat ar fi garantat creditul şi cu un contract de export în valoare de 17 milioane dolari, aflat în derulare, adăuga Comănescu. Decizia BCR a determinat şi alţi finanţatori ai societăţii să solicite returnarea fondurilor acordate, ajungându-se astfel la blocarea activităţii întregului grup de firme Pieta. Conducerea BCR acuza în schimb societatea că nu şi-ar fi respectat contractul de credit, mai exact că nu au fost achitate la scandenţă sumele datorate. Mai mult decât atât, oficialii instituţiei bancare susţineau că societatea patronată de Comănescu nu a constituit nici garanţii suplimentare şi ar fi valorificat garanţii constituite în favoarea băncii, în valoare de 2 milioane euro, fără a fi direcţionate aceste venituri pentru acoperirea sumelor datorate la scadenţele de plată.
