Dr. Verna R. Porter, neurolog și director al departamentului Demența, boala Alzheimer și tulburări neurocognitive de la Providence Saint John’s Health Center din Santa Monica, CA, a explicat care sunt simptomele la care ar terbui să fim atenți și ce putem face pentru a ajuta la prevenirea acesteia.

Uitare

Potrivit Dr. Porter, multă lume se plânge că uită lucruri, în special pe măsură ce îmbătrânesc. „Mulți oameni se plîng de slăbirea memoriei, care poate apărea ocazional în timpul îmbătrânirii normale și include plasarea greșită a obiectelor prin casă, uitarea numelor cunoștințelor mai puțin familiare, uitarea intenției cu care te duci într-o cameră sau să întâmpini anumite dificultăți în a-ți aminti detalii mai mici despre ceea ce ai citit sau despre conversațiile anterioare. Ocazional, apar dificultăți și simți că un cuvânt se află pe „vârful limbii“, dar întâmpini unele dificultăți în a-l recupera, sunt situații mai puțin frecvente. Deși astfel de pierderi de memorie pot fi frustrante, ele nu sunt neapărat un motiv de îngrijorare. Modificările normale de memorie legate de vârstă sunt foarte diferite de demență“.

Pierderea memoriei

Dr. Porter explică: „Principala diferență dintre pierderea memoriei legate de vârstă și demență este că, în timpul îmbătrânirii normale, uitarea nu interferează cu capacitatea dumneavoastră de a continua activitățile zilnice normale. Cu alte cuvinte, pierderile de memorie au un impact redus asupra dumneavoastră în viața de zi cu zi sau capacitatea dumneavoastră de a efectua treburile, sarcinile și rutinele obișnuite. În schimb, demența se caracterizează prin declin marcat, persistent și invalidant a două sau mai multe abilități intelectuale, cum ar fi memoria, limbajul, judecata sau raționamentul abstract, care interferează semnificativ și vă perturbă activitățile zilnice normale“.

Pierderea severă a memoriei

„Când pierderea memoriei devine atât de răspândită încât începe să vă perturbe munca, hobby-urile, activitățile sociale și relațiile de familie, acest lucru poate sugera semnele de avertizare ale unui sindrom de demență în evoluție sau ale unei afecțiuni care imită demența“, spune dr. Porter. „Ar trebui să căutați îngrijire dacă dumneavoastră sau un membru al familiei observați aceste detalii: puneți în mod repetat aceeași întrebare; uitați un cuvânt/expresie sau o idee când vorbiți; inserați un cuvânt greșit în conversație, de exemplu spuneți „scaun“ în loc de „canapea“; nevoia de mai mult pentru a finaliza treburile, sarcinile zilnice (de exemplu, plata facturilor sau gestionarea corespondenței); așezarea frecventă a obiectelor/articolelor în jurul casei; rătăcirea în timp ce mergi sau conduci într-o zonă relativ familiară; schimbări bruște sau inexplicabile ale dispoziției, personalității sau comportamentului fără un motiv clar“.

Cum poţi reduce riscul de demenţă

Exerciții fizice. Există câteva lucruri pe care oamenii le pot face pentru a ajuta la prevenirea și reducerea riscului de a face demență și/sau Alzheimer, afirmă Dr. Porter. „Conform Fundației pentru Cercetare și Prevenire Alzheimer, exercițiile fizice regulate vă pot reduce riscul de a dezvolta boala Alzheimer cu până la 50 la sută. Obiectivul este de a face exerciții fizice 30-45 de minute pe zi, 4-5 zile pe săptămână. Asta ar reduce deteriorarea cognitivă prin stabilizarea conexiunilor mai vechi ale creierului (sinapsele) și contribuția la realizarea de noi conexiuni. Ideal este creșterea activității fizice printr-o combinație de exerciții aerobice și antrenament de forță. Exemple de exerciții bune sunt mersul cu bicicleta, mersul pe jos sau înotul. Exercițiile de echilibru și coordonare, de asemenea, ajută (de exemplu, yoga, Tai Chi sau exerciții folosind mingi de echilibru)“.

Dietă sănătoasă

Dr. Porter explică: „Dieta MIND este asociată cu un risc redus de declin cognitiv și de boala Alzheimer. Dieta MIND are 15 componente dietetice, inclusiv 10 grupe de alimente sănătoase pentru creier: legume cu frunze verzi; alte legume; nuci; fructe de pădure (mai ales afine și căpșuni); fasole; cereale integrale; peşte; carne de pasăre; ulei de masline; resveratrol (supliment derivat din vin roșu). Un număr tot mai mare de cercetări a implicat o legătură puternică între tulburările metabolice (de exemplu, diabetul) și semnalizarea nervoasă afectată în creier. Obiceiurile alimentare mai bune pot ajuta prin reducerea inflamației din creier, care la rândul său ajută la protejarea acestuia“.