Caută 
4 MIN
Centrul de Primire a Minorilor este o institutie de ocrotire, locul unde "copiii strazii" adusi la politie isi gasesc, temporar, un camin. Ei stau aici cel mult 15-30 de zile, urmind ca, apoi, in functie de rezultatul anchetei sociale, sa se reintoarca in familie sau sa fie institutionalizati intr-o casa de copii. Din pacate, de cele mai multe ori, ei fug din nou, preferind strada. Ieri, am gasit aici 4 copii ce se amuzau, uitindu-se la televizor, la desene animate.
Mezinul acestei mici colectivitati, Ionut Vrinceanu, are 6 ani. E un copil vesel, vorbaret si priveste curios lumea cu niste ochi mari, de un albastru intens. Ne povesteste senin: "Am fugit de acasa, pentru ca m-a batut tata", mica sa istorioara neavind nici timp nici spatiu bine determinat. Spune oarecum mindru ca a fost "boschetar", dar nu stie sa explice termenul si, cu toate ca a mers "prin gari, prin trenuri", nu-si aminteste decit de Ploiesti si de Bucuresti, unde a intentionat sa mearga "asa", nu pentru ca ar fi cunoscut pe cineva. Despre aventura sa nu ne-a mai putut spune decit ca l-a adus la Suceava, "cu un tren din care m-au aruncat doi tigani". "Niste politisti" l-au dus la spital, unde n-a stat decit o zi pentru ca, norocos, s-a ales doar cu o rana urita la obraz, ce a necesitat cusaturi.
Nu a stiut sa spuna decit ca e "din Ciresoaia", dind ceva de furca autoritatilor pina sa descopere ca, de fapt, e din judetul Bacau, orasul Tirgu Ocna, cartierul Ciresoaia.
Referitor la familie, ne spune ca are parinti buni, 4 frati mai mici si unul mai mare. N-a mers la gradinita pentru ca "nu m-a lasat mama". Ionut nu mai vrea sa se intoarca acasa si spune hotarit ca vrea la o casa de copii, dar e posibil sa se intoarca in familie in curind.
Un alt copil, Daniel Boanta, are 13 ani, e din satul Sinpetru Mic, comuna Valea, judetul Timis, si spune ca a ajuns aici "pentru ca nu-mi placea scoala". Ne-a povestit despre familie ca sint 6 copii, "din care o fata de 11 ani nu judeca". Parintii se purtau bine cu ei, nu beau, dar erau saraci, cu toate ca: "aveau gaini, o vacuta, un purcel si o gradina mica atunci cind am plecat". A fugit asta-toamna, "inainte de-a-ncepe scoala", pentru a treia oara de acasa. A ajuns cu trenul la Bucuresti si s-a pripasit la metrou. Daniel recunoaste ca "nu era mai bine ca acasa", dar s-a descurcat. "Am dormit la Piata Unirii, nu la Basescu, dar pe pres, cu perna", pe care se pare ca i le-au dat "o doamna pentru care faceam curatenie noaptea, pe la statii". Ziua cersea, cinta pe strazi, prin locuri publice si, din cei 10-20 de mii de lei cistigati, isi lua prajituri, mincare si tigari. Cind l-am intrebat de alcool ne-a zis hotarit: "Bautura nu, dar tigarile imi plac, nu ma las de ele nici mort". Daniel spune ca nu s-a drogat, nici nu a stat cu "aurolacii": "eu eram de unul singur". El a mai fost in Suceava, nu stie sa precizeze cind, dar a plecat dupa doua zile. "A doua oara nu mi-a mers si m-au prins in gara la Burdujeni". Daniel are doar 5 clase, nu stie ce i-ar place sa faca in viata, dar de un lucru e sigur: "as vrea sa stau mai bine la un camin, ca nu-mi place acasa".
Odata cu Daniel, a fost adus la Centrul de Primire a Minorilor si Viorel Taranu, avind acceasi virsta, dar o constitutie mai fragila si o mare sensibilitate. El ne-a spus, timid, ca e "din Zizin, judetul Brasov" si a fugit de-acasa pentru ca l-au batut amindoi parintii. Viorel e al doilea din cei sapte copii ai familiei sale, foarte saraca: "n-avem nici pamint, nici vite". O vreme le-a fost mai bine, timp de 5-6 luni familia beneficiind de un ajutor social, dar "primarul de-acolo l-a intrerupt, nu stiu de ce". Tatal "mai bea din cind in cind, numai cind ia banii", dar mama nu, "ea are grija de casa. Noi mai facem curat in curte, mergem la lemne si la scoala".
Viorel e pe drumuri din vara, "cam la 3 zile dupa ce-am terminat clasa a V-a", si in tot acest timp a dormit in gari, in trenuri si a cersit. Ne mentioneaza ca a stat mai mult la Brasov, Sinaia, Predeal si Ploiesti, dar la Suceava a fost imediat inhatat de politie si a vazut pentru prima oara cum arata un centru pentru minori. Desi a plecat de-acasa hotarit sa nu se mai intoarca, pregatit cu haine subtiri, dar si groase, acum ii este dor de-ai lui si-ar vrea sa fie din nou in familie. Ne spune toate astea, abia oprindu-si lacrimile, dar tine totusi sa completeze ca vrea sa invete si sa lucreze intr-o fabrica fara sa stie bine ce anume. Deocamdata, important este sa ajunga acasa, unde e sigur ca va fi bine primit.
Cel de-al patrulea copil, Mihai Aparaschivei, are aproape 14 ani si nu a vrut sa stea de vorba cu reporterii ziarului, preferind sa se uite la televizor. Client mai vechi al Centrului de Primire a Minorilor, Mihai e din comuna Liteni, judetul Suceava, si are la activ mai multe furturi. In urma dosarului destul de gros intocmit de politie a fost dus la Scoala de reeducare, dar a fugit dupa vreo trei saptamini, preferind sa hoinareasca iar pe strazi. (Adina CALDARUS)
top Local news
