Falimentul Fortus se poate transforma intr-o imensa oportunitate pentru autoritatile locale. Teoretic, legile fiscale permit trecerea a o parte dintre activele combinatului in proprietatea autoritatilor locale, in contul datoriei pe care Fortus o are la bugetul de stat.

Mai mult de jumatate din datoriile societatii sint trecute in contul mai multor institutii controlate de catre stat. O astfel de procedura, desi greoaie, ar avea  sanse de reusita in cazul in care  politicienii si edilii Iasului si-ar uni eforturile.

Odata aflat in proprietatea directa a judetului Iasi, o parte a platformei industriale Fortus se poate transforma intr-un centru de atractie pentru marii investitori. In trecutul apropiat multi antreprenori au solicitat primariei teren pentru demararea unei investitii dar primaria Iasi nu a avut nici un teren de oferit. In acesta situatie s-a aflat producatorul american de componente auto Delphi, care a cerut edililor Iasului un teren in oras dar s-au gasit resurse doar in Miroslava.

"Ziarul de Iasi" a consultat atit edilii locali cit si politicienii Iasului in ceea ce priveste aceasta problema si va prezinta in rindurile de mai jos parerea lor pe larg.

Cum pot trece terenurile Fortus in proprietatea Primariei

Datoriile la bugetul de stat ale combinatului iesean pot fi sterse prin cedarea catre o institutie a statului a unor active a caror valoare sa fie egala cu cuantumul datoriilor la buget. O astfel de procedura poarta numele de "dare in plata". Conditiile in care darea in plata catre stat  poate deveni o optiune de rezolvare a datoriei Fortus presupune achitarea tuturor datoriilor combinatului, mai putin a celei catre Fisc.

Astfel, o lichidare partiala poate acoperi restantele financiare catre toti creditorii mai mici decit Fiscul, creind astfel o oportunitate pentru  reprezentantii judetului, care il pot solicita. Sorin Doroftei, sef administrativ adjunct al Administratiei Contribuabililor Mijlocii din cadrul Directiei Generale  a Finantelor Publice a Judetului (DGFPJ) Iasi, a explicat care ar fi pasii de urmat in aplicarea  procedurii de dare in plata, dar si care sint piedicile ce pot aparea si cum pot fi ele depasite.

"Teoretic vorbind, darea in plata  este aplicabila, dar este foarte complicata. In prima faza trebuie sa existe cererea debitorului (Fortus) pentru o astfel de solutie, apoi e necesara o solicitare din partea unei institutii. In plus, bunul care face obiectul acestei proceduri trebuie sa fie liber de orice fel de obligatie, alta decit sechestrul Finantelor. Judecatorul sindic poate aproba darea in plata daca administratorul juridic emite o cerere instantei, dupa achitarea restului datoriilor. Mai departe, guvernul poate emite o hotarire prin care sa dea in administrare respectivul teren unei institutii. Procedura nu e chiar simpla insa,  din practica de pina acum putem observa ca respectiva institutie trebuie sa aiba prevazuta in buget o investitie de o anvergura similara, pentru ca este necesara o corelare intre ce se primeste si ce se dorea sa se achizitioneze, financiar vorbind", a detaliat Doroftei.

Despre impedimentele care pot aparea in aplicarea darii in plata, Doroftei a punctat: "Datoriile catre diversele ramuri ale bugetului complica si mai mult situatia. Trebuie sa se ajunga la o situatie in care reprezentantii bugetului de somaj, de pensii si de asigurari sociale sa se puna de acord in renuntarea la pretentiile financiare fata de  debitorul in cauza. Astfel de decizii  se pot lua doar la nivel de guvern, prin rectificari de buget care pot genera un acord intre parti".

Prima piedica este de o natura mult mai simpla insa. La finante nu a ajuns din partea vreunei institutii nici macar vreun zvon de interes privind zecile de hectare ale societatii aflate in insolventa.

"DGFPJ Iasi trebuie sa dovedeasca statutul de creditori de rang I, ca nu exista cereri de retrocedare si asa mai departe. Legea permite cererea aplicarii procedurii de dare in plata, dar cum nici o institutie nu a cerut asta,  chestiunea pica din start", a incheiat  Doroftei.

Politicienii spun lucruri traznite

Cum rezolvarea problemei nu poate sa vina decit printr-un acord pe linie continua de la reprezentantii Fortus pina la edilii locali si reprezentantii guvernului, le-am cerut tuturor sa raspunda la doua  intrebari: cum vad rezolvarea situatiei combinatului iesean si daca poate fi considerata viabila o solutionare care sa presupuna cedarea unei parti din patrimoniului Fortus in proprietatea judetului Iasi, in contul datoriilor pe care societatea la are la bugetul consolidat al statului.

Pe rind au raspuns la intrebari deputatul Relu Fenechiu, senatorul Dan Cirlan, primarul Iasului Gheorghe Nichita, presedintele Consiliului Judetean Constantin Simirad si ministrul economiei, senatorul de Iasi Varujan Vosganian.

1. Deputatul PNL Relu Fenechiu: "Nu vad solutii miraculoase pentru combinat. Eu va doar niste principii: nici o societate comerciala nu poate supravietui daca nu este rentabila sau daca nu isi plateste datoriile-toate tipurile de datorii catre toti creditorii. In Iasi Fortus e ultimul bastion care nu se supune economiei de piata. Totusi, spre deosebire de alte situatii, a se lua masuri dure la Fortus inseamna crearea unei probleme sociale. Deocamdata societatea nu are o situatie clara. Dupa cite am inteles eu, actionarii de la Metal Export Import (MEI) au dat in judecata Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) pentru executarea silita (n.r. in urma executarii unii gaj pe actiunile MEI, AVAS a redevenit actionar majoritar al societatii). A da solutii acum inseamna a face speculatii. Totusi, solutia pe care o vad eu este ca activele sa fie urgent transformate in bani. S-au purtat multe discutii si am mari retineri ca Fortus ar putea face fata in formula actuala. Darea in plata poate fi si ea o solutie dar doar daca ar fi toti de acord, desi nu cred. Stiu ca darea in plata se foloseste atunci cind statul are nevoie de o cladire pentru un sediu. Oricum trebuie sa facem ceva ca oamenii sa nu aiba de suferit".

2. Senatorul PDL Dan Carlan: "Cu siguranta se vor forta lucrurile pentru ca Fortus sa fie vindut cit mai rapid. Suna frumos o astfel de operatiune de dare in plata, dar ea ar fi blocata  imediat, pentru ca urgenta rezolvarii situatiei de la Fortus e solicitata de PNL. Conform procedurilor fiscale, o astfel de masura poate fi demarata doar in cazul solicitarii directe din parta unei institutii. Trebuiesc depasite insa o serie de probleme, adica atit Casa de pensii, Casa de sanatate, statul si primaria sa cada cu totii de acord, cu o astfel de plata a datoriilor, dupa plata celorlalte datorii. Totusi ar  fi solutia cea mai buna pentru ca astfel s-ar evita valorificarea activelor in pierdere, cum a fost in cazul Terom. Din ce perspectiva ar fi mai bine? Pentru dezvoltarea unui plan investitional orice ar prevede el. Marele avantaj al unei astfel de abordari a problemei este ca s-ar crea posibilitatea de a atrage investitori mari si implicit crearea foarte multor locuri de munca", a opinat senatorul Carlan.

3. Gheorge Nichita, primarul muncipiului Iasi: Prins cu organizarea unei intruniri de partid primarul nu a putut fi contactat vreme de citeva zile. Un prim raspuns din partea primariei l-a dat Andrei Trofor, purtatorul de cuvint al Primariei Iasi: "Din partea  primariei exista interes  pentru orice forma prin care se poate imbogati patrimoniul local sau al judetului. Trebuie examinat cadrul legal si apoi putem prezenta o pozitie clara. Dar daca terenul ajunge in prima faza in patrimoniul statului  prin dare in plata, la nivel local ne putem lua revedere de la activele Fortus. Daca era la Finantele locale era altceva", a declarat Trofor. Ulterior reporterii "Ziarului de Iasi" au reusit sa il prinda si pe primarul municipiului Iasi. „Din partea mea ca primar exista o disponibilitate pentru sustinerea directa a Fortus. Despre posibilitatea darii in plata, este prima data cind aud ca e posibia. O vom analiza impreuna cu juristii.  Dar nu stiu ce vom putea scoate de la Fenechiu si ai lui. Eu nu pot actiona decit conform legii nu sa dau legi pentru a face ceva".

4. Constantin Simirad, presedintele Consiliului Judetean: "Eu cred ca roiesc atitia hoti care se vor si infrupta din Fortus incit nici o forta nu ii poate opri. Sumele cerute pe acele active sint foate mari iar Consiliul Judetean nu are forta financiara de a se opune jnapanilor care vor sa puna mina pe Fortus. Vreau sa va  spun ca astia-s in stare sa dea atitia bani ca nu se poate face nimic".

5. Varujan Vosganian, ministrul Economiei si Finantelor: In cadrul unei conferinte de presa pe care a sustinut-o la Iasi, ministrul economiei, senatorul de Iasi Varujan Vosganian a adus in discutie "facilitatile care pot parea prin prisma reprezentarii directe pe care Iasul o are in cadrul Ministerului Economiei si Finantelor". Intrebat in acest context despre modul cum vede rezolvarea situatiei Fortus sau despre posibilitatea ca o parte din activele firmei sa treaca sub aripa autoritatilor locale ministrul a oferit un raspuns mai mult decit evaziv: "Iar Fortus… Ce sa le mai fac? Au fost aminati si avantajati atitia ani. Trebuie gasit un investitor. Despre darea in plata nu pot sa va spun acum prea multe. E o procedura destul de complicata. Trimiteti-mi un mail cu intrebarile si va voi trimite un raspuns".

Ce prevede planul de reorganizare

Aflata momentan in procedura de insolventa, societatea ieseana conduce detasat topul celor mai mari datornici la buget. Conform ultimelor date oferite de DGFPJ Iasi, datoriile combinatului  la bugetul statului depasesc 163 de milioane de lei. Potrivit site-ului Ministerului de Finante la sfirsitul anului trecut combinatul de utilaj greu avea datorii totale, care le include atit pe cele catre stat cit si cele catre furnizori, de 234 milioane lei (65 milioane euro).

Dupa spusele surselor din cadrul Fortus, planul de reorganizare, care va fi supus votului Adunarii Creditorilor, va presupune vinderea unor active, parte  din cele 150 de hectare de teren cu hale dezafectate care nu mai sint utilizate in procesul de productie, pentru acoperirea datoriilor. De asemenea reorganizarea va avea si o componenta sociala, o parte din angajati urmind a fi disponibilizati pentru ca intreprinderea sa isi poata continua rentabil activitatea.

Potrivit spuselor lui Dumitru Mihailiuc, liderul de sindicat de la Fortus, situatia nu este clara nici in al doisprezecelea ceas. "Este posibil sa nu se adopte planul de reorganizare si sa se ceara falimentul. La fel de posibil sa fie acceptata o lichidare partiala urmata de o licitatie publica, sustinuta de o publicitate atit interna cit si internationala", a precizat Mihailiuc.

In ceea ce priveste procedura de dare in plata liderul de sindicat al Fortus SA este destul de sceptic. "Nu cred ca se va ajunge la o procedura de dare in plata, dar nu trebuie sa se scada preturile astfel incit sa se ajunga la fel ca la Moldova Tricotaje cind s-a vindut pentru 30% din valoare", a avertizat Mihailiuc.

Cit fac terenurile in zona CUG?

"Ziarul de Iasi" a consultat mai multi agenti imobiliari pentru a vedea cit anume s-ar putea obtine pe terenurile si halele Fortus SA. "Terenul in zona CUG este undeva la 150 de euro metrul patrat, dar e destul de greu de vindut. Cu siguranta nu se va lua atit pe metrul patrat. Ofertele cumparatorilor sint pentru acea zona de pina intr-o suta de euro pe metru", a precizat Emilian Tarcan, reprezentantul agentiei imobiliare Casa Alba.

"Valoarea metrului patrat de teren scade de la 250  la 150 de euro metrul patrat pe masura ce ne indepartam de Selgros spre Ciurea", a completat Romulus Andrei de la agentia imobiliara Acropolis.

Luind in calcul o valoare minima de 100 de euro metru patrat in zona Fortus, atunci putem concluziona ca cele 150 hectare de care dispune societatea valoareaza nu mai putin de 150 milioane de euro, de peste doua ori mai mult decit cuantumul total al datoriilor.

Trei motive pentru care vinzarea terenurilor Fortus la licitatie nu este benefica:

1. Vinzarea terenurilor Fortus SA poate atrage speculatorii de terenuri;

2. Activele pot fi achizitionate de catre un grup de dezvoltatori imobiliari seriosi, dar constructia unui ansamblu de birouri, locuinte sau centre comerciale nu ar aduce aceleasi beneficii pe termen lung orasului sau judetului precum o investitie in productie;

3. Speculatorii vor astepta ca pretul de vinzare sa scada mult sub pretul pietei si abia apoi vor cumpara.