Democratia deficitara

Daca in ultimele sase luni s-ar fi efectuat sondaje de opinie pe tema procesului democratic romanesc si mai ales a evolutiilor sale recente, foarte multi dintre romani ar fi dat raspunsuri negative si pesimiste. O mare parte din aceste raspunsuri ar putea fi motivate de situatia economica, pentru ca in Tara noastra nivelul de trai este nesatisfacator in raport cu aspiratiile. Si, desigur, in comparatie cu Occidentul – unde traiesc, muncesc sau calatoresc atitia romani – si cu alte state postcomuniste mai prospere. Fara rezultate pozitive in planul calitatii vietii, democratia nu ramine atractiva decit pentru amatorii de principii abstracte.

Insa democratia nu se confunda cu suma lucrurilor bune pe care ni le dorim. Exista destule state, mai ales in contextul actualei crize mondiale, unde nivelul de trai sau  perspectivele economice s-au inrautatit, dar competenTa guvernarii a ramas la parametrii obisnuiti, presa respecta normele deontologice, autoritasle locale administreaza putinele resurse disponibile, si asa mai departe.   

Romania nu se numara insa printre ele, asa cum o sugereaza analizele din editia 2010 a studiului „Natiuni in tranzitie" editat de organizatia neguvernamentala Freedom House – studiu ce analizeaza semnificatia evolutiilor din anul precedent, 2009. Daca ne referim strict la noii membri central- si est-europeni ai UE, situatia generala din punct de vedere al calitatii guvernarii democratice plaseaza Romania, asa cum ne-am obisnuit, pe ultimul loc, la distanTa mare de penultima clasata, Bulgaria. Mai mult, in conditiile in care majoritatea noilor membri UE inregistreaza regrese, trebuie remarcat faptul ca al nostru este foarte semnificativ – doar Slovacia are parte de o depunctare mai severa.

Trebuie mentionat aici ca singura Tara creditata cu progres democratic in 2009 este Polonia, in timp ce scorurile pentru Bulgaria, Letonia si Slovenia ramin constante. Intr-un peisaj relativ sumbru, poate ca declinul Romaniei nu ar fi atit de surprinzator. Se poate observa cum dupa 2007 procesul de degradare a devenit evident, pe fondul disparitiei constringerilor directe pe care ni le impunea Uniunea, in perioada negocierilor – iar Romania nu este singurul caz de acest gen.

Noi ne apropiem insa de scorurile statelor balcanice ce nu sint membre UE. Acest grup de mijloc prezinta trei state cu scoruri in crestere (Macedonia, Serbia si Kosovo), doua in declin (Albania si Bosnia) si doua stationare (Croatia si Muntenegru). Si mai jos se pozitioneaza plutonul fostelor republici sovietice (altele decit cele trei state baltice), care, la rindul lor, inregistreaza o deteriorare generala. Un singur stat, Belarusul, are o usoara evolutie pozitiva (in sensul unei liberalizari a regimului autoritar), sase Tari inregistreaza scaderi, iar pentru alte cinci coeficiensii ramin neschimbati.

Republica Moldova sufera o usoara depunctare, dar ramine pe locul doi (dupa Ucraina) ca scor general, la distanTa mare de a treia clasata, Armenia. De altfel, aceste trei Tari sint singurele din grup care ar putea intra in categoria democratiilor parlamentare. Rusia se afunda si mai mult inspre zona autoritara a „stan"-urilor: clasata pe locul patru, scorul ei este acum egal cu cel al Tadjikistanului, la mare distanTa de Armenia.

De-a lungul timpului, am recomandat constant celor interesati de problematica democratiei romanesti consultarea materialelor Freedom House – in principal a studiilor „Natiuni in tranzitie" si „Libertatea in lume". O fac si de aceasta data, repetind observatia ca metodologiile de analiza pot fi criticate, ca autorii pot fi uneori subiectivi si asa mai departe. Insa acesti factori ar avea consecinTe in principal la nivelul scorurilor in valoare absoluta: concluziile comparative sau evolutia in timp a coeficientilor pot fi privite cu mai multa incredere. Iar faptul ca in Romania mecanismul democratic este deficitar se vede si mai bine daca ne comparam atent cu noi insine acum trei-patru ani, cu statul clasat imediat in faTa noastra (Bulgaria) si cu cel situat  imediat sub noi (Croatia).