Harta votului uninominal

luni, 30 iulie 2007, 23:41
8 MIN
 Harta votului uninominal

 Care sint principalele noutati ale Codului electoral propus de Asociatia ProDemocratia si discutat de citeva luni in Parlament? Ce partide vor beneficia la Iasi de pe urma adoptarii legii? Care ar putea fi strategiile formatiunilor politice in perspectiva alegerilor parlamentare?   „Ziarul de Iasi“ va propune un exercitiu despre felul cum ar putea arata harta electorala la alegerile din 2008

Iesenii ar putea vota anul viitor in sistem uninominal, ceea ce presupune ca judetul ar urma sa fie impartit in colegii de vot. Concret, sistemul propune delimitarea judetului in sase colegii, populatia din fiecare colegiu urmind sa-si desemneze deputatii prin vot direct, dupa modelul alegerilor pentru primar. Pe linga cei sase deputati alesi prin vot direct vor primi mandate in Camera si urmatorii clasati in colegii, dar in functie de rezultatele obtinute de partidele pe care le reprezinta. Pina acum au fost depuse la Parlament nu mai putin de 21 de propuneri legislative privind modificarea Codului Electoral. Principalul proiect de lege aflat in dezbatere este insa cel al Asociatiei Pro-Democratia, agreat ca baza de plecare de PNL, PD si PSD in luna mai. Initial de acord, social-democratii au respins apoi proiectul in Comisia de Cod Electoral.

Ce presupune votul pe colegii

Sistemul de vot propus de APD imbina votul uninominal cu alegerile pe liste. Pentru fiecare colegiu, partidele isi vor putea propune cel mult doi candidati. Jumatate din mandatele de parlamentar vor fi cistigate prin vot direct, restul urmind sa fie distribuite formatiunilor politice in functie de rezultatele acestora in alegeri. Chiar si asa, de mandatele provenite de la partide vor beneficia doar candidatii care au primit cele mai multe voturi si care s-au clasat imediat in urma cistigatorului direct. Aceasta ultima precizare nu a fost agreata de PSD, care, in urma cu doua saptamini, a blocat discutiile pe marginea proiectului, venind la rindul lui cu o propunere de reformare a legii electorale. Modelul de urmat la Camera Deputatilor este Codul electoral german, cred social-democratii. Concret, in afara de deputatii alesi prin vot direct de catre cetateni, celelalte mandate vor fi atribuite de catre partide unor „specialisti“. „In Parlament se lucreaza in comisii unde este nevoie de oameni bine pregatiti, de specialisti. Daca fiecare deputat va fi ales prin vot direct, exista riscul sa nu mai aiba cine sa faca parte din comisii“, a argumentat parlamentarul PSD de Iasi, Anghel Stanciu. La Senat, social-democratii propun un sistem de vot in doua tururi, asemanator alegerilor pentru primar. „Este sistemul care a fost cel mai apreciat de presedintele Basescu atunci cind am participat la Cotroceni la discutii pe marginea votului uninominal“, a afirmat Anghel Stanciu.

Sase colegii in judet

Spre deosebire de alte judete, Iasul poate fi cu greu impartit in zone de influenta, harta primariilor fiind un adevarat mozaic. Astfel, desi cistigator la alegerile din 2004, PSD a mai ramas cu doar 34 de primarii din 66. PNL si PD au profitat de pe urma migratiei politice, ajungind in prezent sa se laude cu 33, respectiv 26 de primari in orasele si comunele din judet. In ciuda acestei eterogenitati, unele concluzii pot fi trase, folosind impartirea pe colegii facuta de APD la simularea  alegerilor din 2004 pe intreaga regiune Nord-Est.
Potrivit proiectului APD, la alegerile parlamentare, fiecare judet va fi impartit in colegii uninominale. In cazul Iasului, o simulare APD din 2004 delimita cinci colegii pentru alegerile la Camera Deputatilor: colegiul de vest, colegiul de nord, colegiul de sud-est, plus inca alte doua colegii numai in muncipiul Iasi. Intre timp, datorita cresterii populatiei, coeficientul stabilit pentru Camera Deputatilor de un reprezentant la 144.000 de locuitori ar presupune infiintarea a inca unui colegiu, atribuibil cel mai probabil tot municipiului Iasi, ceea ce ar ridica numarul de colegii la deputati la un numar de sase. La Senat ar fi mult mai simplu: doar doua colegii, unul pe municipiu si unul pe restul judetului, daca avem in vedere coeficientul de reprezentativitate de un senator la 340.000 de locuitori. „Am incercat prin aceasta prevedere sa impiedicam diluarea votului din mediul urban. Cel putin la nivelul oraselor mari“, ne-a explicat Cristian Pirvulescu, presedintele APD, ratiunea acestor delimitari.
Asadar, regula pentru delimitarea colegiilor ar spune ca, pe teritoriul unei localitati, pot fi delimitate doar colegii uninominale întregi. Colegiile din municipiul Iasi nu pot cuprinde si comunele din jurul orasului. Prin urmare, proiectul APD nu agreeaza colegiile mixte rural-urban, ceea ce ar face sa avem candidati buni pentru „tara“ si pentru „oras“. Delimitarea colegiilor se va face astfel încit marimea acestora, calculata în numar de locuitori, sa fie de asa natura încit cel mai mare colegiu sa fie cu cel mult 33% mai mare decit cel mai mic. Stabilirea acestora se va face de catre o Autoritate Electorala constituita la nivel national, in 120 de zile de la intrarea in vigoare a legii, in forma propusa de APD.

Democratii, favoriti in municipiul Iasi

Daca votul din toamna anului viitor va fi pe liste, in municipiul Iasi democratii s-ar putea considera deja cistigatori. Rezultatele de la referendum, cind iesenii au votat masiv impotriva demisiei presedintelui, asigura PD statutul de mare favorit in cele trei viitoare colegii din municipiu. Ramine insa de vazut ce candidati vor scoate in fata dintr-o organizatie care se invirte doar in jurul liderului Dan Carlan. Democratii se afla intr-o acuta criza de personalitati la nivel local. Intr-o competitie in care carisma si notorietatea candidatului vor fi mai importante decit culoarea politica, procentul actual de incredere in PD, aproape 50% la nivel national, s-ar putea sa nu se materializeze si in voturi la Iasi. Nu ar fi exclus ca optiunea PD pentru alegerile europarlamentare, profesoara Mihaela Popa sau candidatul inca neoficial pentru Primarie, generalul Constantin Birhala, sa se regaseasca anul viitor pe lista pentru Parlament, beneficiind de notorietatea obtinuta in campaniile electorale. Un rol important in desemnarea parlamentarilor il vor juca si alegerile locale. Un nou mandat cistigat de primarul Gheorghe Nichita ar putea echilibra balanta, PD pierzind teren in favoarea PSD. De asemenea, cel putin la nivel de municipiu, PLD, cu un Dumitru Oprea la Palatul Roznovanu, ar putea fi un partid de luat in seama. Un rezultat modest insa al PLD la alegerile locale ii vor scoate, cel mai probabil, pe liberal-democrati din „cartile“ pentru Parlament. Cea mai mare deceptie in mediul urban ar putea-o avea liberalii, gafele si prestatia actualilor ministri ieseni urmind sa se resimta cu precadere in municipiu. Mai trebuie precizata si importanta delimitarii celor trei colegii. Alegerile locale au demonstrat ca votul dat in fostele cartiere muncitoresti difera de cele mai multe ori de rezultatele alegerilor din campusurile studentesti.

Zona Pascani, isputata de PNL si PSD

Un razboi intre liberali si social-democrati se preconizeaza mai ales in colegiul de vest, cuprinzind orasul Pascani si comunele apropiate acestuia. PSD mizeaza in regiune pe un electorat fidel partidului inca din perioada primului mandat de presedinte al lui Ion Iliescu. La Pascani, PSD inca se lauda cu cel mai longeviv primar din tara, Neculai Ratoi. De cealalta parte, liberalii se pot baza pe actualul deputat, Grigore Craciunescu. Parlamentarul PNL si-a asociat in ultimul timp imaginea cu o serie de investitii in zona Pascaniului. Cel putin la prima vedere, colegiul de vest pare cel mai inaccesibil democratilor.

Colegiul de nord, eschis oricarui rezultat

Cea mai echilibrata disputa pentru un fotoliu de deputat se anunta in colegiul de nord, asa cum este acesta delimitat in simularea APD. Practic, cele trei partide importante isi impart aproape egal numarul de primarii din nordul judetului. Colegiul pare si cel mai usor accesibil unor candidati reprezentind alte formatiuni politice. Mai cu seama aici, dar si in celelalte colegii rurale, nu trebuie exclusa varianta unui candidat cu sanse propus de PNG. Forta financiara a liderului Partidului Noua Generatie, George Becali, poate atrage in partid personaje cu notorietate in zona. In plus, populismul folosit de PNG ar putea prinde mai ales in mediul rural, transformind campania electorala intr-un razboi in patru.

PD vrea sa cistige sudul

Culoarea politica dominanta in zona indica in colegiul de Sud-Est o lupta intre PSD si PNL. Democratii pot incerca in schimb marea lovitura prin nominalizarea deputatului Petru Movila. Nascut in Tibana, comuna din sudul judetului, deputatul democrat a pastrat legatura cu electoratul din zona natala.
PD Iasi nu si-a stabilit inca nominalizarile pentru Parlament, dar a facut un portret al candidatului de succes. „Trebuie in primul rind sa aiba notorietate. Apoi trebuie sa fie tinar, sa aiba un orizont de activitate de 15-20 de ani. Campania va fi facuta din usa in usa, exact ca la alegerile locale“, spune Petru Movila, responsabil cu selectarea candidatilor pentru alegerile parlamentare din 2008, din partea PD Iasi.

Dobre, candidat universal

Cel putin teoretic, Traian Dobre ar putea fi varianta liberalilor pentru orice zona din judet. Proiectul caravanei medicale, prin care parlamentarul a oferit saptaminal asistenta gratuita locuitorilor din satele iesene, ii confera un anume avantaj liberalului. Notorietatea cistigata de fostul membru PSD in comunele din judet il fac eligibil in oricare dintre cele trei colegii „rurale“. Singura problema pentru PNL este ca Traian Dobre pare mult mai interesat de fotoliul de primar al Iasului. In ultima perioada, cu diverse ocazii, deputatul si-a aratat disponibilitatea de a fi candidatul PNL pentru Palatul Roznovanu.
Pentru ca partidele sa-si pastreze actualele mandate de parlamentari, nu este deloc exclusa ideea unei impartiri politice a judetului, in urma unor intelegeri prealabile a liderilor locali. Astfel, partidele si-ar desemna cei mai buni oameni in colegii diferite unde lipsa unor contracandidati importanti le-ar creste sansele de cistig. Ramine insa in picioare si varianta unei lupte electorale directe dupa principiul „cistigatorul ia totul“.

La egalitate, cistiga cel mai batrin

Proiectul de Cod Electoral al APD contine si unele curiozitati. De exemplu, in cazul in care doi sau mai multi candidati la Primarie obtin acelasi numar de voturi, neputind fi altfel departajati, cistigator este desemnat candidatul mai in virsta. Situatia este identica si la alegerile parlamentare sau pentru consiliile locale si judetene. „Este un principiu folosit in toate sistemele internationale de vot. Oricum, este aproape imposibil ca cei doi sa nu poata fi departajati. Dupa 1989, nu s-a intimplat niciodata, din cite stiu eu, ca doi candidati sa fie la egalitate perfecta de voturi“, a explicat Georgeta Condur, presedintele APD Iasi. De asemenea, Codul APD reduce drastic sansele independentilor de a obtine un mandat de parlamentar. Un candidat pe cont propriu este declarat ales doar daca a obtinut cel putin jumatate plus unu din voturile valabil exprimate în colegiul uninominal în care a candidat. In caz contrar, daca obtine cel mai mare numar de voturi, însa mai putin de jumatate plus unu din voturile in colegiul respectiv, este declarat ales candidatul situat pe locul imediat urmator în ordinea inversa a numarului de voturi obtinute.

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii