AFACEREA COMINCO

luni, 03 martie 2003, 00:00
7 MIN
 AFACEREA COMINCO

Licitatia internationala a fost organizata la Bucuresti
Pe 22 octombrie anul trecut, la Ministerul Dezvoltarii si Prognozei a fost scoasa la licitatie constructia Parcului tehnologic. Pentru adjudecarea celui mai mare proiect realizat vreodata la Iasi au depus oferte patru firme (Alpine Mayreder Bau GmbH din Austria, SC CCF Bucuresti, DIEKAT SA si Technical Olympic SA, ambele din Grecia) si un consortiu format din trei firme: Cominco SA Bucuresti, Iasicon SA si Constructii 1 SA. Comisia de licitatie a desemnat drept cistigator consortiul Cominco-Iasicon-Constructii 1.
Cu o oferta finala de 6,4 milioane euro, consortiul condus de Cominco si-a surclasat net competitorii. Compania clasata pe locul II, SC DIEKAT SA a prezentat o oferta de 7,5 milioane euro, cu mult peste valoarea estimata a proiectului. Chiar si oferta prezentata de Cominco, Iasicon si Constructii 1 a depasit cu aproape 1 milion de euro fondurile alocate realizarii proiectului in cadrul programului Phare 2000. "Norocul nostru a fost ca licitatia privind parcul tehnologic s-a tinut «la pachet» cu alte proiecte similare, la care s-au depus oferte cu valori mai mici. Ce s-a economisit intr-o parte a acoperit depasirea inregistrata la «Tehnopolis»", a explicat Mihail Manciu, seful Directiei Tehnice a CJ si unul dintre reprezentantii ieseni la licitatie.
Datorii la stat de 100 de ori mai mari decit profitul
Alegerea companiei Cominco pentru realizarea viitorului parc tehnologic ridica insa semne de intrebare. Datoriile Cominco SA au depasit constant de aproape 100 de ori profitul unitatii, intre 1999 si 2001. Numai la finele anului 2001, datoriile Cominco catre bugetul statului s-au ridicat la 111 miliarde lei. Cu toate acestea, firma a fost admisa fara probleme la licitatia pentru un proiect in valoare de 220 miliarde lei. "Conform legii, interdictia de participare la o licitatie nu se aplica daca firma participanta si-a esalonat datoriile. Acesta a si fost cazul Cominco, astfel incit nu exista nici un motiv pentru a o elimina din competitie", a explicat Mihaela Biolan, sefa serviciului de licitatii din cadrul Ministerului Dezvoltarii si Prognozei (MDP). Nici una dintre companiile infrinte nu a contestat rezultatul licitatiei, argumentul MDP fiind acceptat fara rezerve. "La analiza ofertelor au fost prezenti reprezentanti ai ministerului, ai Uniunii Europene si ai firmei de consultanta care a supervizat intocmirea proiectului. Sint o suma de oameni care hotarasc cit este de buna sau de rea o oferta. Nu am facut nici o contestatie", a precizat Viorel Balan, directorul comercial al filialei romane a DIEKAT SA.
Lucrarile de la Iasi vor fi realizate de filiala din Frasin
Licitatia organizata de MPD a fost cistigata de consortiul condus de Cominco Bucuresti, inglodata pina peste cap in datorii. Lucrarile de constructie ale parcului tehnologic vor fi realizate insa de filiala Cominco din comuna Frasin-Suceava. Conform afirmatiilor directorului tehnic al Cominco Frasin, filiala nu are nici un fel de datorii catre bugetele statului. "Avem contabilitate si conturi in banci separate. «Cominco» Bucuresti este societatea-mama, dar «Cominco» Frasin este autonoma financiar si executiv. «Cominco Frasin» nu a avut niciodata si nici nu are datorii la bugetele statului. Din cite stiu, datoriile societatii-mama provin de la o serie de lucrari in domeniul mineritului, in Oltenia. S-a lucrat mult, dar nu s-a incasat contravaloarea", a spus Gheorghe Popa, directorul tehnic al Cominco Frasin. Popa a precizat ca inlocuirea Cominco Bucuresti de Cominco Frasin a fost facuta pentru a facilita realizarea lucrarii. "Filiala din Frasin este mai apropiata de obiectiv si dispune de toate utilajele necesare", a explicat Popa.
Presedintele CJ: "Nu vreau sa ma trezesc cu mortul in casa"
Consiliul Judetean a predat oficial amplasamentul viitorului parc tehnologic catre constructori pe 20 ianuarie. Conform contractului, responsabilitatea realizarii proiectului a fost preluata de finantator, respectiv de MDP. Practic, CJ nu mai are control asupra proiectului "Tehnopolis" de mai bine de o luna. "Lucrarile vor fi supravegheate de un delegat al firmei de consultanta, ca reprezentant al finantatorului. CJ nu are calitate de cofinantator, urmarirea lucrarilor neintrind in atributiile noastre. Totusi, am numit un inginer constructor care sa supravegheze derularea lucrarilor. Acesta va avea ca singura atributie semnalarea eventualelor probleme", a spus presedintele CJ, Lucian Flaiser.
De la lansarea ideii parcului tehnologic, CJ a alocat constant sume importante de bani pentru realizarea proiectului. Pina la ora actuala s-au investit in viitorul Tehnopolis 357.000 de euro, adica aproximativ 10 miliarde lei. Suma reprezinta costurile cu realizarea studiului de fezabilitate, avizele, analiza eficientei, proiectarea propriu-zisa si cu achizitionarea terenului si a halelor de la SC Fortus. Pina la finalizarea lucrarilor, CJ urmeaza sa mai cheltuie pentru promovarea parcului, autorizatii, imprejmuire si acoperirea cheltuielilor administrative inca 228.000 de euro, respectiv 8,1 miliarde lei. In total, contributia CJ la construirea parcului tehnologic se va cifra la aproape 600.000 de euro, adica 10% din valoarea efectiva a proiectului. "Pina la licitatie nu stiam despre Cominco mai mult decit s-a scris in presa si nici acum nu stim cu mult mai multe. Tocmai avind insa in vedere problemele financiare ale societatii bucurestene, ne-am luat toate masurile de precautie. Nu ne putem juca cu un proiect de o asemenea amploare. Daca proiectul nu va fi respectat, voi sesiza imediat Ministerul Dezvoltarii si Comisia Comunitatii Europene. CJ nu are putere de decizie in ce priveste parcul tehnologic, dar nici nu vreau sa ma trezesc cu mortul in casa, dupa citi bani s-au cheltuit pentru «Tehnopolis»", a incheiat Flaiser. (A. ZANOAGA)
Caseta 1: Lucrarile incep pe 15 martie
Parcul tehnologic iesean va cuprinde activitati din 4 domenii industriale: tehnologia informatiei (IT), industria audio-vizualului, biotehnologiile si industria alimentara. Intr-o prima etapa, in parc vor activa cu preponderenta firme din domeniul IT si al audio-vizualului. "Tehnopolis" va ocupa 10,73 ha linga platforma industriala a SC Fortus. La cele doua hale existente deja se vor adauga inca 20 de hale de dimensiuni mai reduse, depozite si unitati industriale. Inima parcului va fi reprezentata de o cladire denumita "Nucleus", care va adaposti birourile administratiei si nucleul de cercetare care va pregati cea de-a doua etapa de dezvoltare a Tehnopolisului. Parcul va fi strabatut de o strada sub care vor fi amplasate racordurile la utilitati: conducte de apa si gaz metan, cabluri electrice si de fibra optica. In final, se estimeaza ca prezenta parcului tehnologic va conduce la infiintarea a 2.900 de locuri de munca, 400 dintre ele inca din prima etapa de dezvoltare.
Conform protocolului de infiintare a consortiului Cominco-Iasicon-Constructii 1, partea leului din proiect va fi luata de Cominco. Aceasta urmeaza sa realizeze jumatate din lucrari, diferenta fiind preluata de Iasicon si Constructii 1. Concret, Cominco va realiza constructiile principale ale parcului tehnologic, asa-numitul "Nucleus" si va reamenaja cele doua hale existente deja. Iasicon va prelua lucrarile din aluminiu, timplaria, finisajele si racordurile la utilitati, iar Constructii 1 va realiza caile de acces ale parcului. "Au mai ramas de stabilit unele detalii tehnice privind responsabilitatile si lucrarile pe care le va efectua fiecare dintre parteneri. Participarea la consortiu a ramas aceeasi ca si la infiintarea lui, respectiv 50% Cominco si cite 25% Iasicon si Constructii 1", a declarat Titel Sinescu, managerul Iasicon.
Conform protocolului incheiat intre CJ si reprezentantii constructorilor, lucrarile efective la Tehnopolis trebuie sa inceapa cel tirziu pe 20 martie. "Deocamdata facem amenajarea de santier si stabilim exact atributiile fiecarui partener. In jur de 15 martie vor incepe si lucrarile", a precizat Gheorghe Popa, directorul tehnic al Cominco Frasin. (A.Z.)
"Nu excludem posibilitatea unor erori"
Cominco Frasin nu se afla la prima lucrare in Iasi. Firma suceveana a efectuat lucrari de renovare la doua licee iesene, "Eminescu" si "Economic 2". In ambele cazuri, constructorul a utilizat materiale mai ieftine decit cele prevazute in proiect, iar rezultatul final al lucrarilor a fost cel putin discutabil. Prin acoperis se infiltreaza apa la fiecare ploaie, timplaria a fost prost realizata, in loc de marmura s-a montat gresie, iar mozaicul a fost "uitat". Suma incasata de Cominco pentru cele doua lucrari facute de mintuiala s-a ridicat la aproape 20 miliarde lei, fondurile fiind alocate printr-un program al Bancii Mondiale. "Nu stiu exact despre ce probleme este vorba la cele doua licee. Nu excludem posibilitatea unor erori, dar noi sintem oricind gata sa le remediem. Nu fugim de lucrarile pe care le-am facut. Interesant este insa faptul ca pina la aparitia articolelor in presa, nimeni din Inspectoratul Scolar Judetean nu ne-a contactat sa ne spuna ca lucrarea este necorespunzatoare", a spus Gheorghe Popa, directorul tehnic al Cominco Frasin.
Consortiul condus de Cominco a oferit la licitatia organizata la MPD un pret cu 1,4 milioane euro mai mic decit cel propus de DIEKAT SA si cu 3 milioane euro mai mic decit cel propus de Alpine Mayerder Bau GmbH. Tocmai pretul extrem de avantajos la care Cominco s-a angajat ca va construi Tehnopolis-ul poate da nastere la suspiciuni. Exista posibilitatea ca, dupa modelul aplicat la cele doua licee iesene, Cominco sa foloseasca materiale mai ieftine decit cele standard, avind ca rezultat o constructie de proasta calitate. (A.Z.)
Cominco, o firma cu lipici la dolari si euro
"Cominco" SA a fost infiintata in 1990, prin reorganizarea fostului trust Antrepriza Generala de Constructii si Montaje Miniere Bucuresti. Privatizata in 1998, societatea a devenit un adevarat magnet pentru fondurile nerambursabile oferite de Uniunea Europeana. Cominco Frasin a reusit sa devina una dintre cele mai importante firme de constructii din Romania, cu activitate mergind de la inchiderea unor mine, angajarea de someri, reabilitari de scoli si constructii de locuinte, pina la regularizari de riuri sau achizitionarea de utilaje agricole. In numeroase cazuri, conditiile in care "Cominco" si-a adjudecat diverse contracte au fost cel putin discutabile. Pina la sfirsitul anului 2001, administratorul companiei a fost secretarul general al Guvernului, Serban Mihailescu, asa cum au relatat, in mai multe rinduri, jurnalistii de la Evenimetul Zilei.
Cominco SA Bucuresti a inregistrat in 2001 datorii de 111 miliarde lei, la o cifra de afaceri de 554 miliarde lei. O situatie similara s-a inregistrat in contabilitatea firmei si in anii precedenti. In 2000, datoriile au reprezentat 101 miliarde lei, fata de o cifra de afaceri de 322 miliarde. Acelasi procentaj s-a inregistrat si in 1999: 62 de miliarde datorii, la o cifra de afaceri de 193 de miliarde. In acelasi interval, profitul net al societatii s-a cifrat la valori aproape nesemnificative: 42 de milioane lei in 1999, 1,2 miliarde in 2000 si 1,56 miliarde lei in 2001. (A.Z.)

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii