Raminem fara apa

Consecintele secetei din ultima perioada sint tot mai grave pentru locuitorii judetului Vaslui. Deoarece situatia este cit se poate de ingrijoratoare, Serviciul de Gospodarire a Apelor Judetean (SGAJ) Vaslui a inceput inventarierea fintinilor si a piriurilor de pe teritoriul judetului care au inceput sa sece. In numai doua saptamini, au fost depistate 144 de fintini care au ramas fara apa, in conditiile in care nu toate primariile au raportat situatiile cu care se confrunta.
Cele mai multe fintini secate sint in comuna Solesti (47), urmata de Negresti (25), Padureni (20), Balteni (15), Laza (10), Bacesti (8), Grivita (7), Vulturesti (3), Albesti (3), Zorleni (2), Bacani (2), Codaesti (2).
Mai mult, desi temperaturile nu sint foarte ridicate, au secat partial sau total 15 piriuri si riuri: Hauseni (secat pe jumatate din lungimea sa, in partea superioara, comuna Dumesti), Albiei (pe teritoriul comunelor Bogdanesti si Banca), Salcuta (pe tot cursul din comuna Zorleni), Bujoreni (spre izvor, in Zorleni si Banca), Torent (tot cursul, comuna Zorleni), Bogdanita (la izvor, localitatea Bogdanita), Tomasca (tot cursul, comuna Pogana), Rotari (izvor, amonte sat Rotari, Puiesti), Ciubota (izvor, amonte sat Cetatuia, Puiesti), Vilcele (tot cursul, comuna Osesti), Spia (sectoare cu debit intrerupt, comuna Girceni), Cordosa (tot cursul, comuna Girceni), Recea (secat pe sectoarele soseaua Husi-Albita pina la acumularea Recea si in aval pina la confluenta cu riul Husi), Piriul lui Ivan (secat pe sectorul Husi-Albita, pina la acumularea Gura Vaii). La acestea, se mai adauga alte 39 de cursuri de apa cu debite foarte mici, care in cel mai scurt timp se pare ca vor ramine fara apa.
Marile localitati rurale au ramas fara ape la cismele
SGAJ Vaslui a facut si o contabilizare a localitatilor rurale din judet care au sistem centralizat de alimentare cu apa, numarul lor ridicindu-se la 17. Daca in unele localitati se introduc restrictiile, in altele sistemele nu mai functioneaza de multa vreme. La Ivanesti, pompa cu care este echipat putul de alimentare nu functioneaza, la fel ca si in Stanilesti, unde putul forat s-a colmatat. La Munteni de Jos, desi debitul putului de alimentare este de 10 metri cubi/ora, s-a introdus o restrictie de opt ore pe zi. Aceeasi situatie este si la Falciu, restrictia fiind de 20 de ore/zi, din cauza faptului ca debitul putului este foarte scazut. In cele din urma, la Berezeni, captarea cu alimentare gravitationala nu este exploatata pe perioada iernii din motive tehnice.
Incepind cu 11 ianuarie, personalul de specialitate de la SGAJ a verificat, dupa ani buni, toate forajele de medie si mare adincime din reteaua de stat, neexploatate la ora actuala. In urma prelevarilor de apa si efectuarea analizelor la laborator, s-a constatat ca din cele 15 foraje existente in judet, sase nu pot fi utilizate de catre populatie pentru consum. La forajele din Codaesti, Crasna si Rosiesti Gara s-a constatat ca sint depasiri la substantele organice si amoniu fata de concentratiile admise. La Vaslui, Husi si Broscosesti, apa are caracteristici de ape uzate, fiind poluate cu substante organice, compusi ai azotului si sulfuri. Apele tuturor forajelor corespund din punct de vedere bacteriologic.
Riurile din judet, la mai putin de jumatate din capacitate
Regimul pluviometric al cursurilor de apa se mentine deficitar, debitele actuale situindu-se sub media multianuala pe luna ianuarie. Pe riul Birlad, debitul este de 38% fata de normalul pentru aceasta perioada, la intrarea in judet si 54%, la iesire. Pe riul Racova, in amonte de acumularea Puscasi, debitul este de 37%, pe Vasluiet (amonte de Solesti) – 60%, pe Simila (amonte de acumularea Ripa Albastra) – 71%, Tutova (amonte de Cuibul Vulturilor) – 34%, Prut – 86% la Drinceni si 85% la Falciu.
Coeficientul de umplere al acumularilor pentru alimentarea cu apa a oraselor este de 24% la Solesti si 81% la Cuibul Vulturilor.
Rezerva de apa din sol este la aceasta data sub limita normala, deficitul de apa fiind in special in sudul judetului. La griu, in profilul 0-20 cm, rezerva de apa este de 331 mc/ha, fata de 400 mc/ha cit este normalul, iar la Birlad ajunge la 360 mc/ha fata de 369 mc/ha. In profilul 0-50 cm, rezerva este de 825 mc/ha la Vaslui (800 mc/ha normalul) si 795 mc/ha la Birlad fata de 907 mc/ha. In profilul 0-100 cm, defictul este de 680 mc de apa la fiecare hectar. (Theodor ISTRATE)

Publicitate și alte recomandări video