Alfabet recentisim, de la S la U

S de la suicid cu suspendare

Habar n-am daca Adrian Nastase si-a inscenat suicidul ratat sau nu. Daca a facut-o, regia „filmului" a fost una de-un amatorism cras: o telenovela cusuta cu multa ata alba (cum ii sade bine unei telenovele „adevarate") de-ti dau lacrimile pe motiv de ranire a oricarui bun simt, oricat de firav!

Dar poate ca abia trompetele si antenele useliste au transformat incercarea de autosuspendare a fostului premier si actualului condamnat definitiv intr-o telenovela menita a stoarce lacrimi de compasiune de la adesea mult prea inuiosabila populatie, intr-o incercare tarzie de-a invinge lacrima presedintelui cu (zice-se) ditamai glontul de 9 mm al unui Smith&Wesson (Kalasnikoavele au glontul mai mic – de doar 7,62 mm!)!

Habar n-am. Am o singura certitudine: astia prea ne cred prosti gramada.

 S de la „suntarea" lui Dorin Dobrincu

In toata harmalaia recentisima, o victima a marii epurari pornita de Ponta si ai lui a fost istoricul iesean Dorin Dobrincu, schimbat de la conducerea Arhivelor Nationale – schimbare aproape nebagata-n seama de tembeliziuni si inexplicabila altfel decat in registrul pe care-l creioneaza Marius Oprea in Observator cultural de vineri („Cum a supus Dorin Dobrincu sistemul si cum, mai apoi, l-a infrant sistemul pe el, OC nr. 629). Oprea, la randul lui istoric, la randul lui „suntat" de guvernul Boc de la conducerea Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului din Romania, certifica faptul ca Dorin Dobrincu a fost „un istoric care, lucru rar, ca director al Arhivelor Nationale a facut istorie" (a deschis efectiv arhivele pentru toti cercetatorii si a informatizat institutia, de exemplu) si arata ca demiterea lui „nu poate fi inteleasa altfel" (decat ca razbunare a Sistemului) „nici macar politic: Dorin Dobrincu a fost numit de Cabinetul Tariceanu, nu este afiliat politic, nici Boc si nici Basescu nu s-au gandit sa renunte la serviciile sale." Concluzia lui Oprea: „Din nefericire, cinstea, onestitatea si intransigenta au pierdut in fata sistemului (post)comunist, care si-a faurit din domnul Ioan Rus (…) o unealta."

T de la Toader – Toader Mihali

Sigur, in iuresul recentisim din viata publica si politica, multi vor fi si uitat deja de alegerile locale din 10 iunie. Dar nu vreau sa trecem peste un caz demn de admiratia noastra cetateneasca. Imediat dupa alegeri, am prins din zbor (de la televizor, desigur) o stire incredibila: peste 1000 de borseni (din maramuresanul orasel Borsa, adica) au venit de la muncile lor din strainatate ca sa-si aleaga primarul lor, al borsenilor de prin Spania, Italia etc. Va dati seama ce inseamna sa te pui pe drum mii de kilometri (stres, costuri) ca sa participi la alegerea primarului de acasa (asta in contextul in care altii nu considera necesar sa-si mute fundul pentru o ora de pe canapea si sa mearga la vot)?

Au venit, au votat – si-au invins. Au reusit sa-l aleaga primar pe unul de-al lor, pe independentul Toader Mihali (om de afaceri, de 15 ani in Belgia).

Jos palaria, cetateni din Borsa, oriunde ati munci!

T de la… gratiere

Iliescu, care va sa zica, l-ar fi gratiat pe Nastase! Tare!

Numai ca… sub presedintia sa 1. Nastase n-ar fi ajuns sa fie judecat si 2. (daca prin absurd totusi da) precis n-ar fi fost condamnat, nici macar cu suspendare, daramite cu executare!

Nu de alta, dar sa nu se creeze vreun precedent, nu?

U de la universitate

Conform site-ului Ministerului Educatiei, in Romania avem, in momentul de fata, asa: 57 de „institutii de invatamant superior de stat" (universitati, academii etc.); 35 de „institutii de invatamant superior particular acreditate"; 21 de „institutii de invatamant superior particular autorizate sa functioneze provizoriu" si 5 „institutii de invatamant superior autorizate sa functioneze provizoriu ce organizeaza numai programe de studii universitare de masterat/studii postuniversitare". Rezulta 118 universitati cu si fara ghilimele. Si in toate aceste institutii, cariera academica se bazeaza pe doctorat.

Acum, daca ditamai prim-ministrul unei tari e prins cu plagiatu-n doctorat, cati falsi doctori, falsi lectori, falsi conferentiari si falsi profesori universitari credeti ca exista in Romania? Eu unul nu-ndraznesc sa fac o estimare.

Ca fapt „divers", recentisim onor Mi(ni)sterul Educatiei Interimare a mai dat un semn care-i directia in care tara va fi educata, conform TVR/TVRInfo: Peste 600 de „membri titulari ai Academiei Romane, decani, sefi de departamente si laboratoare de cercetare semneaza o scrisoare deschisa adresata premierului Victor Ponta, dupa ce accesul la articolele stiintifice internationale ale Thomson Reuters (furnizor international de informatii) a fost stopat de Ministerul Educatiei, din lipsa fondurilor".

Pai, daca-i austeritate, vor spune unii, asta e. Da, numai ca manusa austeritatii in materie le convine si se potriveste de minune tuturor universitarilor fraudulosi: „Efectele deciziei sunt imposibilitatea cercetatorilor romani de a vedea daca temele pe care vor sa le trateze au mai fost cercetate pana acum si imposibilitatea de a mai detecta eventuale plagiate (subl. M.A.), pentru ca dispar articolele de comparatie" este citat Dragos Ciuparu, fostul presedinte al Autoritatii Nationale pentru Cercetare Stiintifica.

V-ati prins? Ei s-au prins ca-i groasa si trebuie sa-si securizeze fraudele si plagiatele. Asta o indica si un porumbel scapat din gura lui Liviu Pop, ministrul interimar de la MEIC: „Trebuie sa schimbam un pic regula cu acuzatul". Cu „acuzatul" de plagiat, desigur.

In general, vad ca principala ocupatie a noului guvern e sa schimbe: oameni, comisii (de etica, de exemplu), institutii, reguli, legi. Un fel de „la loc comanda" pentru orice reforma, fie ea si buna pentru tara – cata vreme-i rea pentru „doctorii" recenti. O confirma si concluziile profesoarei universitare Ioana Bot in Dilema veche („Universitatile romanesti intre top si topping", 14-20 iunie): „Miscarile recente ale noului si provizoriului ministru al Educatiei Nationale, alaturi de alte decizii ale noului si prea-cinstitului nostru guvern, ne arata ca revenim pe planeta unde sosul retoric pus pe deasupra erorilor redevine solutia principala a tuturor reformelor noastre. In loc de topuri pe bune (de ierarhizare valorica a universitatilor, M.A.), topping-uri demagogice."

Cine considera plagiatul un moft, de mana plagiatorilor va „muri".

Publicitate și alte recomandări video