Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Iată, dlor rectori şi politicieni, încotro merge Iaşul şi pentru ce trebuie să fim pregătiţi!

(EXCLUSIV) „Explozie“ în industria fără fum din Iaşi: numărul de angajați a crescut cu 30%

GALERIE
IT-isti2infografic web vertical FB-01
  • IT-isti2
  • infografic web vertical FB-01
- +

Cifre absolut surprinzătoare: numărul de angajaţi ai industriei IT&Outsourcing din Iaşi a crescut fulminant în ultimul an: cu 30 de procente. Circa 16.500 de salariaţi lucrează astăzi în acest domeniu, potrivit unei analize realizate de „Ziarul de Iaşi“ în colaborare cu Camera de Comerţ şi Industrie, Facultatea de Geografie a Universităţii „Al.I. Cuza“, PINmagazine.ro şi companiile Extind, Wiron şi Train2Perform. Judeţul Iaşi avea, la sfârşitul anului trecut, 1.113 firme în domeniul dezvoltării de produse software. Peste 300 milioane de euro este valoarea afacerilor cumulate raportate doar de companiile cu sediul social în Iaşi. Comparativ, în 2008 cele 882 de firme care existau la acea dată raportau împreună o cifră de afaceri de 150 milioane de euro. „Explozia“ acestei aşa-numite industrii fără fum ridică o problemă importantă: sunt pregătite universităţile şi piaţa locală să ofere personal calificat pentru a susţine această dezvoltare atât de benefică comunităţii locale?

Numărul de angajaţi ieşeni ai industriei de IT şi Outsourcing a crescut spectaculos în 2016, cu 30 de procente în plus comparativ cu finele anului 2015. Aproximativ 16.400 de salariaţi din Iaşi lucrau la 31 decembrie 2016 în acest domeniu, potrivit unei analize realizate de „Ziarul de Iaşi” în colaborare cu Camera de Comerţ şi Industrie, Facultatea de Geografie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, PINmagazine.ro şi companiile Extind, Wiron şi Train2Perform. Pentru realizarea acestui material au fost centralizate datele furnizate de Camera de Comerţ şi Industrie referitoare la numărul mediu de salariaţi şi cifra de afaceri, indicatori declaraţi de firmele de profil în bilanţurile financiar-contabile aferente anului trecut. Strict pentru judeţul Iaşi, au fost selectate informaţii financiare în baza a 15 coduri din clasificarea statistică naţională a activităţilor economice, iar pentru firmele care au sediul central în alte judeţe au fost transmise solicitări, fiind folosite datele financiare transmise de acestea, coroborate cu cele disponibile pe pagina de internet a Ministerului Finanţelor Publice.

În trei ani afacerile s-au dublat

În judeţul Iaşi, potrivit datelor consultate de „Ziarul de Iaşi”, la sfârşitul anului trecut funcţionau 1.113 societăţi în domeniul dezvoltării de software, faţă de 882 în anul 2008, respectiv 1.021 la finele lui 2015. Peste 306,6 milioane de euro este valoarea cumulată a afacerilor raportate pentru anul trecut doar de companiile cu sediul social în Iaşi. În urmă cu doi ani, în 2015, afacerile companiilor de IT şi Outsourcing din judeţ erau de 251,4 milioane de euro, iar în 2014, de 221,6 milioane de euro. În 2008, cele 882 de firme care existau la acea dată raportau împreună o cifră de afaceri de 150,4 milioane de euro.

Trei companii au trecut pragul de 100 de milioane de lei

Anul trecut, din cele 1.113 de societăţi din judeţ, 145 au raportat pentru 2016 o cifră de afaceri în valoare de peste un milion de lei, faţă de 103 în 2015. Din numărul total, 121 de societăţi de IT şi Outsourcing cu sediul social în Iaşi au raportat Finanţelor Publice pentru 2016 o cifră a afacerilor cuprinsă în intervalul 1-10 milioane lei, iar 24 este numărul firmelor cu afaceri între 10 milioane şi 100 milioane lei. La finele anului trecut, trei companii înregistrate în judeţ au depăşit „pragul” de 100 de milioane de lei: Xerox Business Services (actual Conduent - 137,2 milioane lei), Amazon Development Center (107,2 milioane lei) şi E.ON Business Services (102,2 milioane lei). Pe locurile imediat următoare în topul afacerilor se clasează SCC Services România (71,5 milioane lei), Ness România (55,6 milioane lei), Centric IT Solutions (38 milioane lei) şi Focality (34,4 milioane lei). 

„Sunt mai multe constatări îmbucurătoare cu privire la industria de IT şi Outsourcing: trendul accelerat-ascendent, nivelul actual care înseamnă mai mult decât dublul celui înregistrat în 2008, anterior crizei economice, ponderea în creştere pe care o capătă acest domeniu în totalul economiei locale. Dar poate cel mai important aspect este că, cel puţin în ce priveşte segmentul IT, acesta se dezvoltă de la an la an polarizând şi reţinând în plan local o resursă umană de cea mai bună calitate, creativă, din toată regiunea. Lucru foarte important în perspectiva acelei discutate şi dorite schimbări a centrului de greutate către dezvoltarea de produse sub brandul propriu”, a declarat Sorin Gheorghiu, director în cadrul Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi.

Dezvoltare în lanţ

Din cei 16.400 de dezvoltatori software şi alte categorii de angajaţi ai sectorului de IT şi Outsourcing din Iaşi, 10.711 lucrează la companii cu sediul social în judeţul nostru. Restul, în număr de aproape 5.700, sunt salariaţi ai unor societăţi înregistrate în alte judeţe ale ţării, care au unul sau mai multe puncte de lucru în Iaşi. Comparativ cu datele de anul 2013, în 2016 s-a majorat cu 167% „stocul” de programatori care lucrează doar în cadrul firmelor din judeţul Iaşi. În urmă cu patru ani, pe piaţa locală apăreau în statistici 4.002 programatori, 5.874 la finele anului 2014, respectiv 7.745 în 2015. La 31 decembrie 2016, potrivit datelor din bilanţurile depuse de companiile din Iaşi cu coduri CAEN specifice acestei industrii, 10.711 persoane lucrau în dezvoltarea de produse software şi outsourcing doar în firmele cu sediul social în Iaşi. „Această creştere robustă a numărului de angajaţi în industria IT şi Outsourcing pune multă presiune pe dezvoltatorii actuali de clădiri de birouri din Iaşi şi va genera interes pentru fonduri de investiţii externe. Deja clădirile moderne de birouri se află într-o zonă periculoasă, cu un grad de ocupare de 98-100%, spre exemplu United Business Center – Palas, Tester Park, Şandru Office sau Moldova Center, iar marile companii nu mai acceptă un standard de tip «merge şi aşa» pentru a lua în calcul relocări sau deschideri de noi locaţii. Vor fi atractive doar clădirile de birouri proiectate după standarde internaţionale de clădiri verzi, cu un mix de funcţiuni la parter – restaurant, after-school, sală de fitnes etc. – plus dotările normale pentru clasa A de birouri: suprafaţă de minimum 1.000 de metri pătraţi pe nivel, podea tehnologică înălţată, sistem HVAC cu aport aer proaspăt, generator şi alte alternative de alimentare cu energie electrică, locuri de parcare suficiente”, consideră Dan Zaharia, senior consultant Extind.

Ce vor cere angajaţii

În cazul firmelor fără sediul social în Iaşi, majorarea numărului de salariaţi din 2016 faţă de 2013 este de 185 de procente. Astfel, dacă în urmă cu patru ani, pentru companii de IT şi Outsourcing din afara Iaşului lucrau 1.998 de persoane, la sfârşitul anului 2016 erau circa 5.700. „În condiţiile în care numărul de angajaţi din industria de IT şi Outsourcing din Iaşi creşte de la an la an, preconizându-se să ajungă până în 2030 la peste 33.000, a atrage, a motiva şi menţine angajaţii va necesita din ce în ce mai mult efort, brandul de angajator fiind un instrument determinant. Puncte importante vor primi companiile ce vor înţelege că implicarea în comunitate este esenţială, angajaţii dorind să se asocieze cu companii cu care pot îmbunătăţi oraşul în care lucrează şi trăiesc”, crede Adrian Mironescu, consultant şi designer de brand al companiei Wiron.

Topul angajatorilor

Dintre firmele din „exterior”, societatea Continental, cu sediul social în Timişoara, are în birourile din Iaşi aproximativ 1.600 de angajaţi, urmată de societatea UniCredit Business Integrated Solutions şi compania de cercetări de piaţă GfK, fiecare cu peste 600 de salariaţi în centrele din Iaşi. În schimb, clasamentul celor mai mari angajatori cu sediul principal în Iaşi avea în frunte, la 31 decembrie 2016, compania Xerox Business Services (actual Conduent), cu 1.876 de persoane. Pe locurile doi şi trei sunt SCC Services România şi Amazon Development Center cu 925, respectiv 566 de salariaţi. Între cei mai importanţi 15 angajatori din Iaşi ai acestui sector se mai regăsesc, în ordine, Fire Credit (435), Atexis (374), Ness România (298), Arcadis Project Engineering (264), Centric IT Solutions (211), Mind Software (209), Basware (159), Sonovision România (146), Almaviva Services (139), HEG Services (122) şi Beenear (104). „Creşterea accentuată a numărului de angajaţi în industria de IT şi Outsourcing încununează într-un mod binemeritat implicarea, angajamentul şi performanţa a zeci, sute şi astăzi mii de profesionişti. Transmite totodată un mesaj de apreciere şi către reprezentanţii companiilor, fie ele naţionale sau multinaţionale, către antreprenori şi investitori, practic către toţi cei care, independent de motivaţiile intrinseci, şi-au asumat în ultimul deceniu contribuţia la transformarea Iaşului şi, ulterior a regiunii de Nord-Est, în unul dintre polii IT şi Outsourcing în România”, spune Sebastian Arhire, managing partner Train2Perform, una dintre companiile de resurse umane dinamice de pe piaţa Iaşului.

Programatori din import

În anul 2030, numărul persoanelor care vor lucra în industria IT şi Outsourcing în regiunea de Nord-Est va fi de aproximativ 33.000, potrivit unui studiu de piaţă publicat la finele anului 2015 de cluster-ul EURONEST IT&C. „IT-ul se conturează ca şansa renaşterii economice a unui număr important de centre urbane ale regiunii (de Nord-Est, n.red.), ca parte importantă a unei soluţii la problema «migraţiei creierilor» şi, poate, ca model pentru alte viitoare industrii high-tech de succes în regiune. În acelaşi timp, fără gândire pe termen lung şi investiţii în viitor, industria riscă să-şi rateze potenţialul şi să dispară la fel cum a apărut”, notează autorii studiului. În viitorul nu foarte îndepărtat, pe lângă propria „pepinieră”, Iaşul va prelua şi numeroşi absolvenţi de la facultăţile de profil tehnic din Bălţi, Cernăuţi, Chişinău dar şi Odessa, potrivit scenariului descris în studiul EURONEST IT&C, dedicat identificării nevoii de resurse umane înalt calificate pentru acest sector. Pentru a atinge în 2030 acest target, una dintre premisele studiului este necesitatea creşterii cifrei şi a capacitatăţii de şcolarizare a universităţilor. Anual, la Iaşi, ies de pe băncile facultăţilor 1.100 de absolvenţi de IT de la Informatică, Informatică de gestiune, Automatizări şi Calculatoare şi Electronică. „În condiţiile în care universităţile nu au reuşit să crească cifra de şcolarizare, fluxul de noi angajaţi este alimentat de iniţiative de reconversie profesională cum ar fi Şcoala Informală de IT. De asemenea, asistăm la o creştere a conferinţelor pe tehnologii moderne care cresc notorietatea oraşului în rândul specialiştilor din domeniul IT şi Outsourcing, dar şi în rândul tinerilor din regiune care sunt în proces de alegere a viitoarei cariere”, a conchis oficialul Extind.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Cine profită de madam Şoşoacă

Pavel LUCESCU

Cine profită de madam Şoşoacă

Campania care urmează la Iaşi nu trebuie să devină un circ de tip Şoşoacă, decât dacă vrem să ne batem joc de viitorul acestui oraş. Nu vreau să spun că madam SOS România ar trebui ignorată, ci că n-ar fi rău dacă am încerca să înţelegem mai mult ce are în cap când vine vorba de viitorul oraşului şi mai puţin ce vrea ea să ne vândă, adică scandal.

opinii

Distrugerea statuilor

Alexandru CĂLINESCU

Distrugerea statuilor

Frenezia negatoare woke e urmarea obscurantismului, a fanatismului şi a inculturii. Ideologii woke au cale liberă în mass-media, au pătruns în universităţi şi în şcoli. Acţiunile lor n-au nimic comun cu adevărul istoric. Ei pretind că fac dreptate celor ai căror strămoşi au fost umiliţi şi exploataţi, în realitate manipulează istoria şi adâncesc fracturile sociale.

De ce este atât de aspru Postul Mare?

pr. Constantin STURZU

De ce este atât de aspru Postul Mare?

Faţă de celelalte posturi de peste an, Postul Mare (care precede Sfintele Paşti) este considerat unul aspru, atât din punct de vedere alimentar, cât şi din alte puncte de vedere. De ce este – sau ni se pare a fi – Postul Mare atât de aspru? De ce, în genere, ne este atât de greu să postim? Din mulţimea de posibile răspunsuri, să reflectăm azi la trei dintre ele.

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

pulspulspuls

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister la liberalii ieşeni: cine va primi de la Bucale pâinea şi cuţitul listelor din toamnă?

Un mare mister tace şi face pe piaţa politichiei locale în această perioadă, stimaţi electori: cine va face listele de candidaturi de la parlamentarele din toamnă la liberalii ieşeni? 

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri