Tradiţii şi superstiţii la sfârşit şi început de an

Mai sunt câteva zile şi vom încheia anul 2013 pentru a păşi în 2014. Zile în care privim în urmă, bifăm realizările, recapitulăm lecţiile şi mulţumim pentru tot anul care s-a încheiat. În sate, aceste zile sunt pentru pregătirile de An Nou. Se coboară din pod costumaţiile, se periază blana ursului, se cos „cordelele“ pe capră, se lipeşte barba caprei, se struneşte „beşica“ – ve­zica de la porc – pe dobă (tobă) şi se lustruiesc beţele sau lingura de lemn pentru dobă. Dar cel mai important e că fiecare gospodină rulează, răsuceşte şi coace colăceii pentru urători. Acei colăcei împletiţi în două cu „cununiţă“ pentru copii mici care vin cu pluguşorul sau mari, dubli pentru tinerii ce merg mai pe seară. De multe ori colăceii sunt copţi pe 31 decembrie şi se dăruiesc calzi colindătorilor. Colăceii sunt însoţiţi de mere, nuci, bomboane şi uneori bănuţi. Ca simbol tot ce se dăruieşte este rotund. Un simbol pentru continuitate, pentru conto­pirea sfârşitului cu începutul.

Tradiţiile „uratului“ încep cu copiii dimineaţa

Ziua de 31 decembrie debutează cu copiii mici care merg cu pluguşorul, apoi urmează capra pe la prânz, ursul mai pe seară şi se termină cu mascaţii şi dobele aproape de miezul nopţii. Ceata mare începe colindatul din curtea bisericii, unde primesc binecuvântarea preotului, apoi contină la primărie unde se face concursul bandelor din satele comunei şi abia la sfârşit încep a merge din casă în casă prin toate satele comunei. Se spune că poartă ghinion dacă nu primeşti urătorii în curte. Pe seară urătorii merg la tinerii însuratei şi apoi la fetele nemăritate.

Noaptea de revelion se petrece din casă în casă, ceata împrăştiindu-se odată cu zorii. În casele cu fete nemăritate se pune masă după asfinţitul soarelui iar urătorii sunt primiţi în casă cu un pahar de vin şi sunt invitaţi la masă. Se spune că acesta e momentul când feciorii îşi aleg viitoarele neveste, când se vede dacă sunt sau nu gospodine.

Prima zi din an vine cu Sfântul Vasile

Anul nou începe cu sărbătoarea Sf. Vasile cel Mare. Sfânt care s-a născut într-o familie creştină, de dascăli, care a studiat la cele mai mari şcoli ale vremii dar care a renunţat la tot pentru viaţa monahală. A întemeiat o mănăstire şi a organizat viaţa monahală cu regim de obşte, alcătuind regulile vieţii călugăreşti, re­guli valabile şi astăzi. A iniţiat întemeierea spitalelor şi azilelor pentru săraci pe lângă mă­năstiri şi biserici, aşezăminte care se numesc şi astăzi Vasiliade. Printre multitudinea de scrieri lăsate de Sf Vasile cel Mare putem aminti cule­ge­rea de texte alcătuită împreună cu Sf. Gri­gorie de Nazianz intitulată Filocalia (Iubirea de frumos) şi Sfânta Litughie a Sfântului Vasile, oficiată în biserica doar de câteva ori pe an printre care ziua de 1 ianua­rie.

Ziua Sf. Vasile începe, la sat, cu participarea la slujbă şi continuă cu sorcovirea. Copii mici sunt cei care merg din casă în casă cu o sorcovă făcută din crenguţele de pom fructifer puse în apă de Sf. Andrei sau Sf. Nicolae, înflorite şi împodobite sau cu semănatul, unde se foloseşte grâu. Urarea este aceaşi în ambele cazuri: „Să trăiţi/ Să-nfloriti/ Ca un măr/ Ca un păr/ Ca un fir de trandafir/ Tare ca piatra/ Iute ca săgeata/ Tare ca fierul/ Iute că oţelul/ La anu şi la mulţi anï.“ Şi urarea este „mai primită“ dacă este făcută de copii curaţi sufleteşte.

Superstiţiile satului, reguli de casă

Ca superstiţii la începutul noul an se spune că nu e bine să arunci gunoiul în prima zi şi nici să dai cu mătura. Este bine ca prima persoană care îţi trece pragul să fie bărbat. Apoi că aşa cum este sau cum îţi petreci prima zi din an aşa va fi sau îţi vei petrece tot anul.

Tot ca superstiţie e bine să îţi faci lista cu ce îţi doreşti să realizezi în noul an şi să o ai în buzunar la momentul trecerii dintre ani. Tot aşa cum se spune că e bine să porţi ceva roşu care să aducă noroc şi să ai peşte pe masă ca să treci prin încercările noului an ca peştele în apă.

Cu superstiţii sau nu să aveţi un an nou în care să fiţi sănătoşi, să vă bucuraţi de fiecare zi, să zâmbiţi în fiecare zi şi să vă împliniţi dorinţele.

Corina BENESCU, Briţcani – Neamţ