Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Un ieşean îmbracă VIP-urile din Europa cu blănuri de lux

GALERIE
Ferma sinsila Aroneanuferma sinsilaferma sinsila1
  • Ferma sinsila Aroneanu
  • ferma sinsila
  • ferma sinsila1
- +

Un tânăr antreprenor a dezvoltat la Aroneanu o fermă de şinşile. Blănurile sunt în totalitate exportate.

 

Un tânăr antreprenor a dezvoltat în apropierea municipiului Iaşi o afacere agricolă inedită, de pe urma căreia câştigă anual bani frumoşi colaborând cu renumite case de modă din Europa. Ciprian Vulcănescu a pus bazele unei ferme de şinşile pentru blănuri de lux în comuna Aroneanu. Originară din America de Sud, şinşila face parte din familia rozătoarelor, blana ei extrem de fină fiind foarte căutată şi apreciată pe piaţa de specialitate. Licenţiat în Drept şi Economie, dar şi cu un master în Studii europene, ieşeanul a „sfidat” cu afacerea sa mai întâi criza economică, când, spune Vulcănescu, vânzările au fost oarecum constante. Deşi iniţial totul a pornit ca un hobby, cu doar câteva familii de rozătoare, acum, în ferma sa, antreprenorul are peste 1.000 de capete de şinşila mamă, reproducătoare, iar aproape întreaga producţie de blănuri merge la export. „Am început să cresc şinşile în anul 2008, iniţial ca hobby. Nu aveam studii în acest domeniu, iar părinţii au lucrat amândoi în învăţământ. Ideea mi-a dat-o un prieten care lucra într-o fermă de nurci în Danemarca. El a văzut la faţa locului şi o fermă de şinşile şi mi-a recomandat să investesc în creşterea acestor rozătoare, că sunt foarte profitabile. Cele mai bune ferme de acest tip din Europa sunt în Danemarca, dar pe primul loc pe plan mondial sunt cele din Canada şi Statele Unite ale Americii. Nu ştiam nimic despre aceste animăluţe la început, dar am învăţat cu timpul. Mi-a fost uşor să deschid această fermă pentru că aveam hale la dispoziţie”, spune Vulcănescu.

 
Nu beneficiază de subvenţii
 
Ferma din comuna Aroneanu funcţionează în prezent în patru hale, dar, pentru viitorul apropiat, antreprenorul vrea să ocupe şi celelalte patru pe care le mai deţine, urmând a se întinde pe o suprafaţă totală de cinci hectare. Ieşeanul a ţinut să precizeze că proiectul a fost finanţat de la început doar din surse proprii, fără a apela la credite bancare sau fonduri europene. Antreprenorul s-a arătat însă nemulţumit de faptul că nu poate beneficia de subvenţii pentru a-şi extinde afacerea. „Produsul este considerat de lux, drept pentru care nu este încadrat pe lista cu posibile subvenţii. Deci a trebuit să autofinanţez afacerea, fără să mă împrumut. Pe de altă parte, fiindcă este catalogat drept produs de lux, pot să vă spun că şi în plină criză economică am avut vânzări constante. Nu am întâmpinat probleme din acest punct de vedere, mai ales că blănurile sunt vândute în exclusivitate în străinătate”, a zis Vulcănescu. Ferma de şinşile din Aroneanu exportă în prezent blănuri de lux către parteneri din Grecia, Italia, Rusia, Germania sau Spania. Pentru a face performanţă cu afacerea sa, ieşeanul a povestit jurnaliştilor că, an de an, a participat la diferite târguri importante din Europa, între care Moldexpo, organizat la Chişinău,  respectiv la Târgul de blănuri de la Milano. Concomitent, firma pe care o deţine colaborează şi cu renumite case de modă locale, dar şi din străinătate.
 
Tăbăcirea blănurilor se face în Ungaria
 

Procesul de tăbăcire a blănurilor are loc în Ungaria pentru că, afirmă Vulcănescu, în România nu a găsit specialişti pe această nişă. Din anul 2012, când ieşeanul a înfiinţat firma SC Iaşi Furs SRL, acesta se implică şi în dezvoltarea de ferme similare în România şi Republica Moldova. Recent, a intrat şi pe piaţa din Ungaria, unde a oferit consultanţă şi servicii pentru înfiinţarea a patru ferme de şinşila. În total, de când s-a apucat de acest business, ieşeanul a ajutat alţi 50 de investitori să îşi deschidă afaceri în acest domeniu. „Au venit antreprenori din Ungaria la ferma noastră de la Aroneanu, le-au plăcut ceea ce au găsit aici şi au decis să investească”, a adăugat acesta. Vulcănescu oferă, contra cost, persoanelor care doresc să intre într-un astfel de business atât material genetic, cât şi cuşti şi alte accesorii specializate, furaje granulate, nisip special şi asistenţă pentru desfacerea producţiei de pui rezultaţi, pentru blană. O familie de şinşila, compusă din cinci femele şi un mascul, costă în jur de 450 de euro, preţ care include şi cuşca şi un sistem de apă. Cheltuielile anuale totale ale unui investitor pentru o familie ajung până la 80 de euro, bani care acoperă atât mâncarea rozătoarelor, energia electrică, vitaminele ce li se administrează, dar şi multe altele. Aceeaşi familie de şinşila, cu o medie de patru pui fătaţi pe an de fiecare femelă, aduce venituri într-un an de circa 500 de euro brut. Preţul final pentru un pui viu este de minimum 25 de euro.În acest an, pentru a aduce laolaltă toţi producătorii de blănuri, nu doar de şinşila, în scopul sprijinirii acestui sector de activitate, ieşeanul a înfiinţat, împreună cu mai mulţi parteneri de business, Asociaţia Blănarilor din România, unde ocupă funcţia de vicepreşedinte.  

 

 

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri