VIDEO Vă este dor de munte? Veniţi aici. E în apropiere de Iaşi. Recunoaşteţi locul?

Platoul Repedea oferă câteva structuri pietroase ce pot fi asimilate unor stânci şi o înălţime care dă fiori celor care se apropie de "buza prăpastiei".  De pe marginea abruptă a Dealului Repedea (353 metri) se deschide o largă privelişte asupra Bahluiului şi a oraşului Iaşi.

Cu puţină imaginaţie, puteţi să vă stabiliţi "trasee montane", să ajungeţi printre pietre, să vă cocoţaţi pe ele şi chiar să intraţi în "peşteră".

Ieşeanul Marius Gerber a filmat locul de la înălţime, iar filmuleţul a fost postat pe youtube.com

În plus, zona este împădurită şi puteţi face mişcare plimbându-vă printre copaci, la răcoare.

Locul este preferat de cei care vor să privească Iaşul de la înălţime şi să facă grătare.

ISTORIC

Pe vârful Dealului Repedea, în apropiere de releul de televiziune, la o altitudine de 353 metri, dealul prezintă o concavitate adâncă cu aspect de amfiteatru, având pereți abrupți, găuriți de caverne. De-a lungul timpului, oamenii s-au adăpostit în aceste grote în timpul războaielor sau al dezastrelor naturale.

În prezent, rezervația se confruntă cu diferite pericole printre care menționăm: defrișarea masivă a copacilor, apropierea din ce în ce mai mult a zonelor locuite și masive alunecări de teren. Din cele două panouri mari pe care scria că zona este rezervație naturală protejată prin lege, nu mai există nici unul.

Populația municipiului Iași consideră teritoriul rezervației ca pe un obiectiv turistic, ieșenii petrecându-și sfârșiturile de săptămână și alte zile libere aici, la picnic. Pe platou sau la marginea pădurii se fac focuri și se încing grătare cu mici, existând zone cu pământ ars. În urma excursiilor efectuate aici rămân numeroase deșeuri (sticle, PET-uri, pahare de plastic, ziare etc.). Nefiind spațiu turistic, nu există grupuri sanitare, iar turiștii de ocazie folosesc grotele și pesterile pentru a-și satisface necesitățile.

Largi sectoare împădurite au fost defrișate de hoții de lemne. În plus, localnicii au început să fure rocă din pereții rezervației, folosindu-le pentru placarea la exterior a fundațiilor caselor, cu toate că roca este sfărâmicioasă și nu este indicată a fi utilizată în construcții. În prezent, din cele cinci poligoane de cățărare, doar trei mai sunt funcționabile.

Cercetările geologice efectuate aici, printre primii, de geologul Grigore Cobălcescu, au demonstrat că în urmă cu 5-7 milioane de ani (în perioada geologică Miocenă), amplasamentul unde se află azi Dealul Repedea era acoperit de apele Mării Sarmatice, care se întindeau pe un larg areal vest-est între Viena de astăzi și Munții Tian-Shan din Asia Centrală. Ca urmare a faptului că era complet izolată de oceanul planetar și în ea se vărsau fluvii care aduceau cantități însemnate de apă dulce (Dunărea, Nistru, Don, Volga etc.), Marea Sarmatică, inițial parte din Oceanul Tetisian, a devenit salmastră.(wikipedia)