După 35 de ani de la confiscare, un ieșean își va primi înapoi statueta luată de Miliție

Tatăl lui L.P. deţinea grupul statuar „Victorie” realizat de Cornel Medrea. Conform Legii 63/1974, toţi deţinătorii de bunuri culturale de patrimoniu aveau obligaţia de a le declara în termen de 15 zile de la dobândire, în vederea înscrierii lor în evidenţa centralizată de stat. Proprietarul statuii nu a făcut însă acest lucru, posibil şi pentru că legea făcea referire cu precădere la opere artistice făcute din metale şi pietre preţioase, vechi, rare sau reprezentative pentru arta naţională şi universală. Or, în acest caz, era vorba de o statuetă de bronz, înaltă de 35 cm, realizată în 1964, deci nici dintr-un material preţios, nici deosebit de valoroasă artistic. Deși nu era vorba de o lucrare inclusă în patrimoniul cultural național, iar legea prevedea oricum doar amenzi, Miliția Municipiului Iași a dispus confiscarea statuetei, în aprilie 1989. Ulterior, statueta a fost dată în custodia Muzeului de Artă de la Palatul Culturii, iar de acolo a ajuns la Direcția Generală a Finanțelor Publice.

La sfârșitul lui 2019, L.P. s-a adresat Judecătoriei, cerând returnarea statuetei. De altfel, legea 182/2000, privind protejarea patrimoniului cultural național mobil permitea retrocedarea bunurilor confiscate ilegal de stat după 6 septembrie 1940. Magistrații Judecătoriei au constatat că nici măcar legea comunistă nu prevedea măsura confiscării decât în cazurile de trafic cu bunuri de patrimoniu sau dacă acestea erau supuse riscului degradării ori distrugerii. Or, statueta revendicată de L.P. nici măcar nu era inclusă în vreo listă a patrimoniului cultural național.

Sentința pronunțată de Judecătorie a fost contestată de DGRFP, dar și de Complexul Muzeal Național „Moldova”. DGRFP a afirmat că statueta nu fusese confiscată ilegal, ci prin aplicarea legii. La rându-i, reprezentanții Complexului Muzeal au precizat că statueta nu poate fi restituită, întrucât nu fusese încă clasată. Ar fi urmat să intre în procedură de clasare „în perioada imediat următoare”. Nu s-a făcut însă nicio precizare cu privire la motivele pentru care nu se procedase la clasarea statuetei timp de peste 30 de ani.

Legea privind ocrotirea patrimoniului cultural național din Republica Socialistă România, în baza căreia statueta fusese confiscată a fost abrogată încă din 1990. Oricum, legea se aplica doar bunurilor incluse deja în patrimoniul cultural. Or, nicio instituție a statului cu clasificase astfel statueta revendicată. Mai mult, în 1999, când L.P. își începuse demersurile de revendicare, Ministerul Afacerilor Interne recunoștea într-o adresă trimisă Complexului Muzeal că nu știe dacă statueta face sau nu parte din patrimoniul cultural național. Milițienii o confiscaseră, pur și simplu, fără a ști măcar dacă era cazul să o facă.

În aprilie 2022, cele două apeluri au fost respinse, Tribunalul dispunând și el restituirea statuetei. Din nou, DGRFP a contestat sentința. Recursul a fost înregistrat pe rolul Curții de Apel abia în februarie. Magistrații au avut nevoie de un singur termen de judecată pentru a lua ultima decizie. Miercuri, ei au respins recursul DGRFP. Statueta urmează să se întoarcă la fiul fostului său proprietar, întrucât decizia Curții de Apel este definitivă.