Scopul modificărilor propuse este de a crește numărul de examinări, prin acoperirea mai multor grupuri țintă și mai multor forme de cancer.

Această măsură a fost luată ca urmare a faptului că, potrivit statisticilor, în 2020 aproximativ 2,7 milioane de oameni din UE au fost diagnosticați cu cancer și peste 1. 300.000 și-au pierdut viața din cauza acestor boli. Practic, se estimează că unul din doi cetățeni din UE va dezvolta cancer de-a lungul vieții, cu consecințe de lungă durată asupra calității vieții și doar jumătate din toți pacienții cu cancer vor supraviețui.

În acest context, îmbunătățirea detectării timpurii este unul dintre cele patru domenii cheie din Planul European pentru Combaterea Cancerului.
”Indiscutabil, aceste măsuri vor salva multe vieți. De exemplu, la Maternitatea Cuza Vodă noi facem deja gratuit testul Babeș Papanicolau, pentru a putea depista în stadii incipiente cancerul de col uterin. Mai mult, în acest moment se montează un mamograf performant pentru screeningul cancerului mamar și, sperăm, ca din luna ianuarie femeile să se poată adresa spitalului pentru a face gratuit această examinare medicală. Facem aceste investigații pentru că, realmente, în România, aceste două tipuri de cancer sunt extrem de frecvente”, a precizat Prof. Univ. Dr. Mircea Onofriescu, medic primar ginecolog la Maternitatea ”Cuza Vodă”.

Schimbările urmăresc să accelereze adoptarea screening-ului pentru cancerul de sân, colorectal și de col uterin din grupurile țintă până în 2025. Astfel, screening-ul va acoperi cancerele care reprezintă împreună aproape 55% din toate cazurile noi diagnosticate în UE în fiecare an.

Cine intră în grupul țintă de testare

În ceea ce privește cancerul de sân, noua schemă lărgește grupul țintă pentru screening și include femei cu vârsta cuprinsă între 45 și 74 de ani. Inițial planul lua în calcul doar femeile cu vârsta între 50 de ani și 69 de ani.

Testarea papilomavirusului uman (HPV) este recomandată femeilor cu vârsta cuprinsă între 30 și 65 de ani la fiecare 5 ani sau mai mult pentru a detecta cancerul de col uterin, ținând cont de starea vaccinării împotriva HPV.

”Din păcate, România se află printre țările cu o morbiditate și o mortalitate prin cancer de sân și col uterim extrem de importantă. Nu am să înțeleg niciodată cum poți să alegi să mori, din neglijență și lipsă de educație sanitară, de o boală care este perfect tratabilă, cum este cancerul de sân. Am văzut paciente care au venit la spital după 3-4 ani după ce le-au fost depistate formațiuni tumorale mamare. Și au venit când aveau deja metastaze. Este de neacceptat”, a adăugat Prof. Univ. Dr. Mircea Onofriescu.

Triajul cancerului colorectal este recomandat pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 50 – 74 de ani prin imunochimie fecală pentru a determina urmărirea potențială prin endoscopie/colonoscopie.

Mai mult, sunt de părere specialiștii, screening-ul țintă ar trebui extins pentru a se diagnostica cancerul de prostată, plămâni și cancerul la stomac.

”Aceste recomandări vor sprijini eforturile UE de prevenire a afecțiunilor oncologice și vor compensa lacunele cauzate de impactul COVID-19 asupra diagnosticului și grijilor legate de cancer", a declarat Stella Kyriakides, comisar pentru sănătate și siguranța alimentelor în Comisia Europeană.

Pentru implementarea noilor recomandări este planificată o asistență financiară în valoare de 38,5 milioane de euro în cadrul programului EU4Health și 60 de milioane de euro în cadrul Horizon Europa.

”Este perfect că se alocă sume importante pentru screeningul acestor tipuri de cancer. Dar nu este suficient. Aceste eforturi financiare trebuie dublate cu educație sanitară, în primul rând în școli, dar și pentru restul populației. Este o falsă pudoare să spui că îți este rușine să mergi la ginecolog, mai ales că sunt și multe femei în această specialitate. Pe de altă parte, sistemul medical din România ar trebui să se organizeze mai bine, după modelul țărilor mai dezvoltate din acest punct de vedere. De exemplu, în aceste țări, femeile depistate cu cancer se află într-o bază de date și sunt invitate periodic, la 2-3 ani, în funcție de situație, prin scrisori medicale, pentru a fi reevaluate de către medicul lor curant. Și, astfel, lucrurile sunt ținute sub control”, a explicat Prof. Univ. Dr. Mircea Onofriescu.

Comisia va oferi finanțare suplimentară pentru programele de screening în cadrul programului EU4Health pentru 2023. Sprijinul poate fi oferit și de Fondurile europene regionale, de coeziune și sociale.

Încă trei tipuri de cancer incluse în screening

Până la sfârșitul anului 2025 se dorește extinderea screeningului, în afara suferințelor de sân, colon și col uterin, avându-se în vedere  încă 3 tipuri de cancer: cancerul pulmonar, cancerul de prostată și cancerul de stomac.

Vor fi vizați fumătorii actuali și foști fumători ”înrăiți” cu vârsta cuprinsă între 50-75 de ani.

Screeningul pentru cancerul de prostată la bărbații cu vârsta de până la 70 de ani se va face pe baza testării antigenului specific prostatei și a rezonanței magnetice nucleare (RMN) ca examen de urmărire iar pentru cancerul gastric se va testa pentru Helicobacter pylori și vor fi supravegheate leziunile gastrice precanceroase în zonele cu incidență și mortalitate ridicate din cauza acestei afecțiuni.

Recomandarea acordă o atenție deosebită accesului egal la screening, nevoilor anumitor grupuri socio-economice, persoanelor cu dizabilități și persoanelor care trăiesc în zone rurale sau îndepărtate.