Limitarea contactului social, posibilitatea de a lucra de acasă şi izolarea la domiciliu din timpul pandemiei de coronavirus au contribuit la creşterea consumului de alcool în ultimul an şi jumătate, cei mai afectaţi fiind tinerii, susţin specialiştii ieşeni. Atât în ambulatoriu, cât şi direct la spital, au ajuns tot mai mulţi tineri din această cauză, iar cazurile grave s-au prezentat cu simptome de delirium tremens, una dintre cele mai severe complicaţii ale sevrajului etanolic şi care se manifestă după încetarea consumului. Medicii ieşeni sunt de părere că la această creştere a contribuit întreg contextul pandemic care ne-a influenţat în mod diferit.

„Aceasta reprezintă deja o fază avansată, fiind momentul în care practic au fost depăşite toate mecanismele de adaptare ale organismului. Vedem tineri de 25 – 30 de ani, cu forme grave de alcoolism, care culminează cu encefalopatie Wenicke (n. red. afecţiune acută care apare cel mai frecvent la consumatorii cronici de etanol, ca urmare a deficitului de tiamină, vitamina B1, la nivel cerebral) şi delirium tremens, care este ameninţătoare de viaţă. Aproximativ 15 – 35% dintre ei pot să moară din cauza băuturii, este o situaţie foarte gravă şi grea”, a explicat dr. Ovidiu Alexinschi, medic primar psihiatru la Institutul de Psihiatrie „Socola“, specialist în probleme legate de adicţii şi fondator al clinicii No addict. Într-o analiză asupra modului în care alcoolul afectează sănătatea publică, Organizaţia Mondială a Sănătăţii îl consideră de ani buni drept al treilea factor de risc pentru boală şi moarte prematură pentru populaţia din Uniunea Europeană, după fumat şi hipertensiune arterială, fiind implicat în producerea a peste 200 de boli diferite.

„Se bea fără discernământ”

Specialiştii spun însă că această tranziţie de la consumatori cronici de alcool cu vârsta de peste 45 de ani la tineri de 30 de ani s-a făcut în timp, fiind vorba despre o schimbare a obiceiurilor legate de băutură, dar şi a formelor de alcool consumate.

„Dacă înainte se bea vin cu o concentraţie de alcool de 10-12%, acum se bea foarte multă tărie şi în cantităţi foarte mari. De asemenea, nu ştiu câte alte ţări în afară de România mai au bere la pet de trei litri. În străinătate, formele în care se îmbuteliază şi se vând băuturile sunt cu totul altfel, majoritatea încearcă să diminueze cantitatea tocmai pentru a nu încuraja consumul. Poate şi acesta este unul dintre factorii care duc la consumul exagerat, sunt tineri care povestesc că beau 10 – 14 beri pe zi. Mai există şi percepţia aceasta că berea nu este foarte «tare», însă conţine 5% alcool. Dacă facem un calcul, înseamnă 25 de grame de alcool pur într-o doză, iar ficatul unui adult tânăr poate metaboliza 10 – 12 grame de alcool pe oră. Se bea fără un discernământ foarte bine conturat din păcate”, a subliniat medicul ieşean.

Dacă până acum startul în consumul de alcool era declanşat de o pierdere, o dezamăgire sau un eşec prin care trecea o persoană, medicii spun că pandemia a complicat lucrurile în mai multe direcţii. Lipsa unui program de lucru care să fie respectat şi posibilitatea de a lucra de acasă au dus la consumarea unor cantităţi mari de alcool în special la final de săptămână.

„E vorba despre acei «băutori de weekend», care beau foarte mult de vineri până duminică, iar în restul săptămânii încearcă să funcţioneze în timpul serviciului. Pandemia şi tot ce înseamna lucrul de la distanţă au favorizat şi mai mult consumul de alcool, neavând un program ordonat, organizat, noaptea s-a făcut zi, lunea a devenit sâmbătă”, a completat dr. Ovidiu Alexinschi.

Consumul de alcool este mult accentuat în această perioadă şi de contextul general, influenţat de nesiguranţa viitorului, chiar şi pe termen scurt sau mediu. Pentru că este o situaţie în desfăşurare, din care încă nu ştim când şi cum vom reuşi să ieşim, foarte mulţi dintre cei care ajung să bea sunt influenţaţi de faptul că se tem de ce le va aduce ziua de mâine, dacă vor avea sau nu unde să lucreze. „Oamenii nu reuşesc să se proiecteze clar într-un viitor pentru că totul este într-o continuă schimbare, nu ştim ce va fi săptămâna viitoare, iar toate lucrurile înceţoşează şi mai mult perspectiva”, a mai precizat psihiatrul ieşean.

„Alcoolul atacă acolo unde găseşte punctul slab”

Un alt aspect asupra căruia specialiştii atrag atenţia este modul în care este afectat creierul în urma consumului exagerat de alcool. Chiar şi în cazul persoanelor care nu au semne clare ale dependenţei, efectele toxice se pot vedea în timp. „Inclusiv acest consum de două-trei zile la sfârşitul săptămânii are efecte devastatoare asupra creierului, alcoolul atacă acolo unde găseşte punctul slab, duce la tulburări de comportament, psihoze, la unii chiar la deliruri, tulburări afective, depresie, anxietate extremă. Nu mai vorbim despre efectele structurale, nu doar funcţionale, cum ar fi encefalopatii, tot ce înseamnă atrofii cerebrale, are un efect toxic direct asupra creierului”, a mai precizat dr. Ovidiu Alexinschi.

Cazurile grave de sevraj necesită intervenţii cât se poate de complexe, susţin specialiştii, acestea începând de la tratament medicamentos şi până la psihoterapie, consiliere. Totul depinde însă de gradul de înţelegere şi de implicare al pacientului care intră într-un astfel de program. Deşi o parte dintre ei reuşesc să treacă prin toate aceste etape şi să îşi schimbe radical viaţa, foarte mulţi se reîntorc după primul episod de delirium tremens şi continuă comportamentul distructiv. „Alte efecte pe termen lung sunt ştergerea memoriei, ştergerea personalităţii, pierderea a tot ce înseamnă reciprocitate afectivă, modulare afectiv, e o ştergere a personalităţii în tot ansamblul ei, o erodare a trăsăturilor de personalitate”, a concluzionat medicul ieşean.