Tânărul aparent sănătos are de fapt mulţi factori de risc pentru un accident vascular cerebral. În ceea priveşte cauzele accidentului cerebral vascular, cauzele vârstnicului se pot regăsi şi la persoanele tinere: boli cardiovasculare – tensiune arterială nedescoperită şi/sau netratată, dislipidemie, diabet, fumat combinat cu administrarea de anticoncepţionale orale la femei tinere. La acestea se adaugă şi boli genetice din spectrul tulburărilor de coagulare a sângelui, afecţiuni care sunt descoperite de cele mai multe ori după ce se produce accidentul vascular cerebral. Vorbim deci de persoane tinere, aparent sănătoase care nu ştiu să aibă probleme de coagulare a sângelui sau care nu şi-au mai făcut de mult un examen de bilanţ şi nu ştiu că au valori mari ale tensiunii arteriale sau ale colesterolului. Dacă adăugăm şi obiceiurile nesănătoase – fumatul, consumul de alcool, sedentarismul şi obezitatea, tânărul aparent sănătos are mulţi factori de risc pentru a suferi un accident vascular cerebral.

„De punctat faptul că la persoanele tinere unele dintre cauzele AVC mai frecvent întâlnite decât la vârstnici sunt bolile genetice sau dobândite care cresc coagulabilitatea sangelui şi boli ale vaselor. De cele mai multe ori persoana în cauză nu ştie de existenţa respectivei afecţiuni. Este şi dificil de depistat o astfel de boală deoarece testele genetice sunt vaste şi nu reprezintă metode de screening populaţional. Se pot recomanda astfel de investigaţii în cazul persoanelor cu episoade de tromboflebită profundă, femeilor care au suferit pierderi repetate de sarcini fără o explicaţie sau în cazul altor semne clinice care duc cu gândul la suferinţa cardio-vasculară. Important este ca persoanele tinere să înţeleagă importanţa acelui examen anual care ar trebui efectuat la medicul de familie. Alături de analizele de laborator care pot depista valori crescute ale colesterolului, ale glicemiei, examenul clinic poate depista valori crescute ale tensiunii arteriale, sufluri cardiace anormale. În funcţie de acest examen anual, medicul de familie poate îndruma pacientul către anumiţi specialişti dacă descoperă semne şi simptome pentru anumite afecţiuni. De asemenea, poate face recomandări pentru un anumit tratament sau pentru schimbarea stilului de viaţă atunci când există  acei factori de risc modificabili”, a subliniat dr. Oana Bişoc, medic neurolog în cadrul Spitalului de Neurochirurgie „N. Oblu” Iaşi, singurul spital din Iaşi unde se practică tromboliza pentru pacienţii care au suferit un accident vascular cerebral.

„Nu mai am forţă într-o mână, mi-a amorţit jumătate de corp, văd dublu, dar e din cauza oboselii”! Atenţie: poate fi vorba de un AVC!

Pericolul cel mai mare la persoanele tinere este prezentarea târzie la spital. Spre deosebire de vârstnic aceştia au şanse să recupereze mai bine după un AVC. Pe de altă parte au riscul de a suferi un AVC mai grav iar impactul social, economic, familial este mai mare în cazul tinerilor cu sechele după un AVC. Şi la tineri, simptomatologia unui AVC este aceeaşi ca la vârstnici: scade forţa pe o mână sau pe un picior, scade forţa pe o jumătate de corp, apare o asimetrie facială – colţul buzei se lasă sau se trage într-o parte (în limbaj popular se foloseşte expresia  ”se strâmbă gura”), apar tulburări de vorbire – anturajul constată că vorbirea nu mai este inteligibilă, nu mai este cum era anteri sau pacientul îşi dă seama că nu mai poate pronunţa sau că nu îşi  găseşte cuvintele.

„Acestea sunt semnele care  trebuie să ne dea de gândit. Poate apărea unul dintre acestea sau pot apărea cumulat. Ele trebuie însă să aducă imediat pacientul la spital pentru un consult neurologic. Mai există şi alte semne care pot sugera un accident vascular, de exemplu dacă  amorţeşte un membru  sau  o jumătate de corp – acesta nu este un semn fidel,  dar atrage atenţia. La fel, tulburările de vedere: vezi doar cu un singur ochi sau apare vederea dublă. Sunt semne care pot avea şi alte cauze dar pot sugera un AVC şi trebuie investigate. Problema la persoanele tinere este că ignoră aceste semne dacă nu sunt extrem de evidente: le pun seama oboselii şi amână prezentarea la spital. Recuperarea şi şansele de a beneficia de tromboliză depind si de timpul în care apacientul ajunge la spital după apariţia semnelor de AVC”, adaugă dr. Oana Bişoc.

Ce este tromboliza şi cine poate beneficia de această terapie

Spitalul de Neuroghirurgie „N. Oblu” este singurul din Iaşi unde se practică tromboliza intravenoasă – tratament care scade foarte mult riscul pacientului cu AVC ischemic de a rămâne imoblizat la pat. Tromboliza intravenoasă este o metodă terapeutică  ce constă în injectarea unei substanţe trombolitice, care se administrează intravenos şi poate dizolva cheagul de sânge care blochează circulaţia. Astfel, ţesutul cerebral parţial ischemiat nu se mai necrozează. Ceea ce înseamnă că nu mai mor neuroni şi cresc foarte mult şansele ca deficitul neurologic să se remită parţial sau complet. Dacă pacientul primeşte la timp acest tratament, riscul de sechele e mult mai mic şi şansele de recuperare mai eficientă sunt mult mai mari. Atenţie: tromboliza intravenoasă are efecte doar dacă se practică  în 3 ore, sau, în anumite cazuri în maxim 4,5 ore de la apariţia semnelor unui AVC ischemic. După acest interval, riscul depăşeşte beneficiul şi tratamentul nu mai poate fi administrat.

„Eficacitatea trombolizei depinde de timpul de intervenţie, fiind cu atât mai mare cu cât tromboliza este efectuată într-un interval de timp mai scurt de la debutul AVC. Este recomandat să se facă toate demersurile necesare pentru ca majoritatea cazurilor să fie tratate într-o fereastră terapeutică de trei ore, iar cazurile tratate într-un interval de 3 până la 4.5 ore de la debut să constituie o minoritate. Ideal ar fi ca pacientul să ajungă la noi în primele 3-3,5 ore de la primele semne apărute. În cele 4,5 ore sunt incluse şi investigaţiile şi demararea tratamentului.  Cu cât tratamentul este administrat mai devreme, cu atât se pierd mai puţini neuroni pierduţi  şi riscul de sechele este mai mic. În acest caz, timpul nu „înseamnă bani”, ci „timpul înseamnă creier”. Şi persoanele tinere pot beneficia de tromboliză dacă ajung la spital  în această fereastră terapeutică”, a punctat dr. Oana Bişoc.