Șef lucrări Dr. Irina Ciortescu, medic primar gastroenterolog, Institutul de Hepatologie și Gastroenterologie, Iași: ”Când vorbim de colica biliară  ne referim la o durere cu debut acut și intensitate mare și nu la o durere surdă, ci una care apare brusc și se remite  cu sau fără tratament.

De obicei, pacienții, cînd vorbesc de bilă (fiere)  se referă la vezicula biliară, adică la un organ de forma unui săculeț care are rolul principal de depozit. În realitate, în termeni medicali,bila este lichidul secretat de celulele hepatice (hepatocite), evecuat în căile biliare și stocat între mese în vezicula biliară (colecist).

Ficatul  secretă bila (lichidul biliar) care are rol în digestie, în special a alimentelor grase. Între mese, lichidul biliar se adună în colecist, se elimină ulterior în duoden iar prezența alimentelor la acest nivel declanșează contracția colecistului (rol colecistokinetic).

Lichidul biliar are o culoare verzuie, conține săruri biliare și acizi biliari și multe substanțe toxice ce se vor elimina din organism prin scaun. Existența unui dezechilibru între componentele bilei (de ex o bilă cu un conținut bogat în colesterol sau în bilirubină) sau o stagnare îndelungată a bilei în colecist (de ex în perioadele de fasting/post prelungit) sau o malformație congenitală a formei colecistului (colecist cudat, septat) conduc la un drenaj ineficient al bilei din colecist, favorizînd formarea unui sediment (sludge biliar). Acest sediment este la început  de consistență nisipoasă iar în timp se  acumulează și conduce la formarea unor pietre (calculi) biliari.

Colica biliară, cunoscută în popor și sub denumirea de criză de fiere sau de ficat, apare în momentul în care calculii biliari se deplasează din colecist și rămân blocați pasager sau permanent fie în canalul cistic (canalul care face legătura între colecist și căile biliare) fie în canalul coledoc (canalul prin care bila se varsă în duoden). În astfel de situații, persoana simte o durere acută, violentă, localizată în partea dreaptă a abdomenului, sub coaste. Durerea poate iradia posterior, până în coloana vertebrală, umărul și omoplatul drept și dispare doar atunci când dispare  blocajul, adică piatra revine în colecist sau este eliminată în coledoc. Când piatra migrează în coledoc durerea iradiază sub stern (în epigastru) și poate declanșa o pancreatită acută sau un icter mecanic (pacientul se îngălbenește).

De cele mai multe ori durerea debutează seara sau chiar noaptea, ca urmare a exceselor alimentare din cursul zilei. Durata unei colici biliare poate varia între minute și ore iar intensitatea durerii este mare. Durerea poate fi însoțită de greață, vărsături dar și frisoane, febră, apariția unor urini închise la culoare sau a  icterului, situație în care pacientul prezintă o complicație – colecistită sau icter mecanic.

Principalii factori de risc în apariția calculilor biliari și deci ai colicii biliare sunt: ereditari – un istoric familial în care există sau au existat persoane suferinde; genul – femeile sunt mai predispuse în dezvoltarea de calculi biliari; sarcina- predispune la apariția calculilor biliari și a complicațiilor; vârsta – persoanele cu vârsta de peste 40 de ani; greutatea corporală (persoanele supraponderale sau obeze), creșterea colesterolului în sânge, creșterea bilirubinei, diabetul zaharat.

Complicațiile colicii biliare sunt: distensia acută a colecistului (hidropsul vezicular), inflamația colecistului (colecistita acută), perforația colecistului (peritonita biliară), abcesul/flegmonul colecistic, migrarea unui calcul în căile biliare cu posibilitatea declanșării unei pancreatite acute biliare și/sau a unui icter mecanic și a unei infecții de căi biliare (angiocolită). În aceste situații durerea este importantă, nu mai cedează la tratamentul simptomatic obișnuit și pacientul se prezintă de urgență la medic. Tratamentul se face doar sub supraveghere medicală, este medical, endoscopic și chirurgical (scoaterea colecistului-colecistectomia). 

Diagnosticul de colică biliară este  sugestiv clinic (caracterul și localizarea durerii) și este confirmat prin investigații imagistice: ecografie abdominală, IRM de căi biliare sau CT abdomen la cazurile selecționate clinic.

Testele de laborator constau în analize clasice: hemoleucograma și teste de inflamație, testele hepatice,  colesterolul (LDL si HDL) însă, în funcție de gravitatea bolii și starea pacientului, precum și a istoricului medical, se pot efectua și analize suplimentare.

Precvenirea formării calculilor biliari la persoanee predispuse este uneori posibilă prin schimbarea regimului alimentar care trebuie să devină hipocaloric, cu un consum mult mai mic de grăsimi sau de lipide nesaturate și astfel o reducere considerabilă a colesterolului. Trebuie să renunțați la frișcă, maioneză, consumul de ouă în exces, smântână foarte grasă sau prăjeli.

Schimbarea stilului de viață în ce priveste sedentarismul, fumatul și consumul de alcool, exercițiile fizice zilnice sunt de asemenea recomandate.

Tratamentul colicii biliare se face cu antialgice și antispastice. Dacă apar complicații, durerea nu mai cedează la tratamentul obișnuit, este necesară prezentarea la medic.

O mare parte din pacienții cu calculi (pietre) la colecist nu prezintă nici un simptom și află de această afecțiune cânf fac o ecografie abdominală de rutină sau pentru o altă problemă medicală.

Pacienții care prezintă litiază biliară veziculară simptomatică, cei care fac colici biliare frecvente sau, mai mult, au făcut o complicație majoră (pancreatită acută, colecistită acută  etc) au indicație absolută de colecistectomie (scoaterea chirurgicală a colecistului).

Aceasta este o intervenție chirurgicală care se face în majoritatea cazurilor minim invaziv, adică laparoscopic, recuperarea fiind foarte ușoară (dacă nu survine nicio complicație pacientul se externează în 3 zile de la intervenție). Pacienții la care calculii biliari au rămas blocați în calea biliară principală  necesită, înaintea colecistectomiei, dezobstrucția căii biliare pe cale endoscopică. În aceste situații spitalizarea este mai îndelungată și, de aceea, este mai înțelept să prevenim complicațiile litiazei biliare veziculare și nu să le tratăm.

Vezica biliară poate fi îndepărtată fără să creeze probleme, aceasta nefiind esențială pentru sănătate sau digestie”.