În demența cu debut precoce simptomele bolii apar înainte de vârsta de 65 de ani. Un nou studiu contestă ideea că genetica este singura cauză a acestei afecțiuni. O echipă de cercetători din Marea Britanie crede că țintirea factorilor identificați ar putea contribui la reducerea riscului.

O listă de 15 factori – care este similară cu cea pentru demența cu debut tardiv – include abuzul de alcool, accidentul vascular cerebral (AVC), izolarea socială și deficiența de auz.

Persoanele cu o educație formală mai înaltă au fost considerate a fi mai puțin expuse riscului.

Studiul „deschide noi orizonturi de cercetare” și ar putea „anunța o nouă eră” pentru intervențiile de reducere a cazurilor noi, spune dr. Janice Ranson, unul dintre autorii studiului.

Cea mai frecventă caracteristică a demenței este pierderea memoriei, dar alte simptome includ schimbări de comportament și uitarea unor locuri familiare.
Studiul, realizat de oameni de știință din Marea Britanie și din Olanda, este „cel mai mare și mai solid studiu de acest tip realizat vreodată”, a declarat unul dintre autori, profesorul David Llewellyn.

Cercetarea a analizat date de la peste 350.000 de persoane sub 65 de ani din Marea Britanie.

Profesorul Llewellyn a declarat că mai sunt încă multe de învățat, dar studiul arată faptul că s-ar putea lua măsuri pentru a reduce riscul acestei afecțiuni debilitante.

Potrivit profesorului „acest studiu de pionierat aduce o lumină importantă și foarte necesară asupra factorilor care pot influența riscul de demență cu debut tânăr”.

Dr. Stevie Hendriks, cercetător la Universitatea Maastricht din Țările de Jos, spune că demența cu debut tânăr are un impact foarte grav, deoarece persoanele afectate sunt încă la vârsta la care mai au o slujbă, copii și o viață socială activă.

Deseori se presupune că afecțiunea este genetică, dar pentru multe persoane nu se știe exact care este cauza, acesta fiind motivul principal pentru care echipa și-a propus să investigheze și alți factori de risc în acest studiu.

„Asistăm la o transformare a înțelegerii riscului de demență și, potențial, a modului de a-l reduce atât la nivel individual, cât și la nivel de societate”, a declarat dr. Leah Mursaleen, șefa Departamentului de Cercetare Clinică de la Alzheimer’s Research UK – care a cofinanțat studiul, publicat în revista Jama Neurology.