Dezbatere: Planurile Arhiepiscopiei pentru aşezământul monahal din Pădurea Cetăţuia. Vor fi în discuţie defrişările

Accesul către noul aşezământ va fi făcut dinspre şos. Iaşi – Hlincea. „Ziarul de Iaşi” a analizat documentaţia urbanistică şi vă prezintă în detaliu planurile Arhiepiscopiei Iaşilor.

Aşezământul va fi amenajat pe aproape un hectar de teren

Potrivit proiectului de Plan Urbanistic Zonal (PUZ), intenţia este de a construi o biserică, spaţii de consiliere, chilii, spaţii de cazare, anexe gospodăreşti şi căi de acces. „Funcţiunea de aşezământ monahal presupune un grad de izolare faţă de viaţa urbană, motiv pentru care s-a ales un amplasament cu dimensiuni ample, în prezent pădure (se va compensa suprafaţa scoasă din fondul forestier conform legii) – la limita de sud-est a municipiului, cu acces din şos. Iaşi – Hlincea. Deoarece se doreşte minimizarea suprafeţei construibile şi a suprafeţei de pădure dislocată, se propune o UTR (unitate teritorială de referinţă, n.r.) a cărei formă neregulată să urmărească strict propunerile de construcţii, scoţând din suprafaţa de pădure doar strictul necesar”, se arată în proiect. Conform documentaţiei, din pădure a fost aleasă o zonă cu o densitate a arborilor mai mică şi unde există unele construcţii (dezafectate) şi circulaţii întrucât se doreşte „sacrificarea unui număr minim de arbori”.

Noile construcţii şi căile de acces vor ocupa 5.000 mp

„Clădirile propuse au menirea de a adăposti un centru de consiliere – centru ce va fi relocat din clădirile Bisericii Talpalari în aşezământul nou edificat”, se mai precizează în PUZ. Suprafaţa totală a pădurii, care se află în proprietatea bisericii, ajunge la 200.000 mp. În intravilan vor fi introduşi 9.915 mp, în următoarele condiţii: suprafaţă construibilă de circa 2.500 mp, circulaţiile şi parcări pe alţi 2.500 mp, în timp ce grădinile şi aleile pietonale vor ocupa aproape 5.000 mp (spaţii verzi). Regimul de înălţime va fi cu demisol, parter şi un etaj, în contextul unei suprafeţe desfăşurate de aproape 7.500 mp. În cadrul ansamblului vor fi angajate 30 de persoane, care vor dispune de 10 locuri de parcare.

„Pe terenul studiat propriu-zis se află pădure, în cadrul căreia există câteva circulaţii de pământ, două corpuri de clădire care nu sunt în prezent în funcţiune, precum şi o serie de ziduri care se pare că au fost utilizate ca poligon de tragere în trecut”, se mai precizează în documentaţia urbanistică. Arhiepiscopia Iaşilor spune că ansamblul propus face parte din funcţiunile cu dublă utilizare, respectiv: adăpost pentru membrii clerului şi loc de pelerinaj pentru ieşeni. „Amplasamentul din pădure amplifică caracterul de spaţiu de introspecţie, iar suprafaţa mare a sitului relativă la zona mică propriu zis construiă asigură gradul de izolare necesar pentru astfel de funcţiuni. Din aceste motive, se poate aprecia utilitatea investiţiei şi din punct de vedere al oferirii unei zone de relaxare pentru populaţie”, se mai arată în PUZ.

Proiectul a stârnit şi controverse

În mediul online a fost lansată o petiţie care acuză „o defrişare masivă” a pădurii. Reprezentanţii Arhiepiscopiei Iaşilor au intervenit în discuţia publică şi au subliniat că nu este vorba despre o „defrişare masivă”, în condiţiile în care aşezământul va fi amenajat într-o poiană şi pe locul unor construcţii dezafectate. În plus, aceştia au precizat că Arhiepiscopia şi-a luat angajamentul de a împăduri, în compensare, o suprafaţă de 5 hectare. „Proiectul este gândit astfel încât partea principală a ansamblului monahal să fie zidită în zona de poiană, iar casele în care vor fi chiliile maicilor să fie presărate printre arbori. În schimbul acestei suprafeţe de 0,9 ha ce va fi scoasă din circuitul forestier, aşa cum prevede legea, ne asumăm să plantăm vegetaţie forestieră pe o suprafaţă de cel puţin cinci ori mai mare, adică 5 hectare. Aceasta va fi şi o condiţionare, de altfel, pentru a se putea aproba PUZ-ul”, a comentat Constantin Sturzu, purtător de cuvânt al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, pe pagina de Facebook unde a fost popularizată petiţia.

El a adăugat că Garda forestieră va monitoriza cele 5 hectare împădurite până când speciile plantate vor ajunge la maturitate. „Menţionăm că terenul pe care se va construi ansamblul monahal aparţine Arhiepiscopiei Iaşilor, ca şi terenul ce va fi împădurit. Iar împădurirea şi toate lucrările de întreţinere ulterioare se vor face tot pe cheltuiala Arhiepiscopiei Iaşilor. În concluzie, nu se pierde ceva, ci dimpotrivă, se vor câştiga 5 hectare împădurite. În plus, ieşenii mai evlavioşi – şi nu sunt puţini – vor avea un motiv de pelerinaj într-o zonă care să-i odihnească nu doar duhovniceşte, ci şi trupeşte (adică va fi şi o «zonă recreaţională», aşa cum îşi doresc şi petiţionarii)”, a conchis Constantin Sturzu.

După finalizarea etapei de consultare publică, proiectul urbanistic va putea fi discutat şi în cadrul plenului Consiliului Local. „Am primit mesaje de la cetăţeni cu privire la preocuparea lor cu privire la defrişarea masivă în vederea construirii unui aşezământ monahal. Am citit în documentaţia urbanistică faptul că, conform legii, pentru acea suprafaţă defrişată de 0,9 ha, se va planta vegetaţie forestieră pe o suprafaţă de cel puţin cinci ori mai mare, adică 5 hectare. Voi participa la dezbaterea programată pentru data de 16 iunie la Primărie, alături de colegii mei din Consiliul Local, pentru a lua o decizie care să ţină cont de interesul comunităţii pentru dezvoltare sustenabilă, precum şi pentru asigurarea spaţiilor de relaxare şi a unui mediu curat în Iaşi”, a declarat liderul de grup al consilierilor USR, Răzvan Timofciuc.

Publicitate și alte recomandări video