Eliminarea Iaşului din toate ecuaţiile mobilităţii rapide regionale şi naţionale: Moldova rămâne o fundătură – analiza un cunoscut specialist

Acum câteva zile asociaţiile civice pro-autostradă Moldova vrea Autostradă, Mişcarea pentru Dezvoltarea Moldovei şi Împreună pentru A8, asociaţii ce activează în regiunea noastră, au lansat un apel public: Se mai face Autostrada Iaşi-Târgu Mureş?

La iniţiativa Camerei de Comerţ şi Industrie Iaşi, cele trei asociaţii implicate activ în susţinerea ProiectuluiAutostrăzii A8, Tg. Mureş-Iaşi – cu prelungire strategică spre Chişinău-Odesa, s-au întâlnit vineri, 15 martie 2024, pentru a analiza situaţia curentă a proiectului. Una dintre concluziile principale e faptul că maturizarea autostrăzii A8 este tergiversată în mod vădit – din lipsă de interes, rea-voinţă, exces birocratic sau incompetenţă profesională.

E un lucru bine ştiut că efectele unei căi rutiere rapide se manifestă la toate nivelurile scalare, de la cel local, la cel regional, naţional şi transnaţional. Aici, nu voi vorbi decât despre sectorul dintre Iaşi şi intersecţia A8 cu A7 din zona Paşcanilor, sector ce e important nu doar din perspectiva relaţiilor transcontinentale, ci şi din perspectiva teritorială regională şi locală. Livrarea acestui sector va însemna o diminuare consistentă a timpului de parcurs între Iaşi, cel mai important pol de servicii la nivel regional, şi restul localităţilor din Moldova. Dacă în prezent cei 190 de km dintre Siret şi Iaşi sunt acoperiţi în aproximativ 3 ore (asta dacă nu ne lovim de ambuteiajul, devenit tradiţional, de la Podu Iloaiei!), în cazul în care A7 şi A8 ar funcţiona, timpul de parcurs aproape că s-ar înjumătăţi. Asta nu înseamnă doar o eficienţă mai mare în ceea ce priveşte transportul de mărfuri, ci şi o accesibilitate crescută la serviciile teritoriale (sanitare, de transport aerian, de învăţământ). Această diminuare consistentă a timpului de parcurs către un spital de elită din Iaşi ar putea salva multe vieţi.

Primul venit, primul servit

Doi ani de întârziere, cât s-au acumulat până acum în dreptul acestui proiect, înseamnă eliminarea pentru mai mulţi ani a Iaşului (repet, principalul pol de servicii al regiunii!) din ecuaţia mobilităţii rutiere rapide la toate nivelurile scalare, de la cel regional, la cel naţional şi transnaţional. În plus, această întârziere, mergând pe principiul nerod al finanţării de tip „primul venit, primul servit”, ar putea scoate A8 din toate liniile de finanţare.

Între timp Autostrada A7 (cea care va lega Moldova de Capitală), ce are norocul de a deservi direct interesele teritoriale ale Bucureştiului în periferie, se află în diverse stadii de construcţie pe sectoarele Paşcani – intersecţie cu A3 (la câţiva km SE de Ploieşti). Această întârziere în livrarea A8 pe sectorul Iaşi – intersecţia cu A7 va imprima o schimbare a raportului de forţe teritoriale dintre Iaşi – polul principal regional şi Bucureşti – un pol superior, dar extern regiunii şi aflat la mare distanţă. Creşterea rolului Bucureştiului în Moldova, ca urmare a diminuarii consistente a distanţei-timp doar pe acest vector, va impune o diminuare a rolului Iaşului în ecuaţia teritorială regională. Efectul imediat va fi o diminuare a coeziunii regionale, şi aşa destul de precară.

În strategiile de dezvoltare teritorială a României, Moldova va rămâne o fundătură

După cum arată lucrurile în evoluţia proiectelor de autostrăzi, Moldova îşi va conserva şi pe mai departe starea de fundătură, doar ceva mai bine legată cu Bucureştiul. Pe vectorul vestic, cel care ne-ar aduce o oarecare prosperitate, încă nimic. Aşa că, ecarturile de dezvoltare între Moldova şi restul regiunilor României nu au cum să se diminueze.

Pentru exteriorul României, dar şi pentru interiorul ei, Moldova aşa cum o ştim noi, locuitorii teritoriului, nu există! Mai mult, pentru Bucureşti, acest teritoriu – delestat de orice urmă de decizie la nivel intra-regional –, devine un teritoriu agasant. Dar iată că proiectul României centralizate îşi arată limitele, iar ecarturile de dezvoltare, aflate în creştere, dintre Bucureşti şi regiunile mai pregătite să intre în competiţie cu celelalte regiuni europene, pe de o parte, şi periferiile neglijate, pe de altă parte, stau dovadă! În ochii celor din exterior am devenit nord-estici sau sud-estici, în funcţie de poziţia noastră topografică.

 George Ţurcănaşu este lector doctor la Departamentul Geografie din cadrul Facultăţii de Geografie şi Geologie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi