Întrucât există o lipsă de studii la scară largă, la om, privind microbiomul intestinal și sănătatea scheletului, cercetătorii de la Hebrew SeniorLife și Institutul Marcus pentru cercetarea îmbătrâniri al Universității Harvard au efectuat o analiză observațională pentru a determina dacă s-ar putea găsi un factor potențial modificabil care să contribuie la sănătatea scheletului.

Analiza s-a bazat pe datele a două studii existente: studiul Framingham pe trei generații de bărbați și femei – Framingham Third Generation Study – și

Fracturi cauzate de osteoporoză la bărbați – Osteoporotic fratures in Men (MrOS) al bărbaților în vârstă.

Echipa a folosit imagistica de înaltă rezoluție a brațului și piciorului, întrucât densitatea osoasă scăzută crește riscul de a dezvolta osteoporoză, o afecțiune care poate crește riscul de fracturi și care afectează, numai în Statele Unite, peste 10 milioane de americani cu vârsta de peste 50 de ani.

Intitulat „Un studiu de două cohorte privind asocierea dintre microbiomul intestinal și densitatea, microarhitectura și rezistența osoasă – A Two-Cohort Study on the Association between the Gut Microbiota and Bone Density, Microarchitecture, and Strength”, cercetarea a constatat că bacteriile Akkermansia, asociată cu obezitatea, și bacteria Clostridiales DTU089, au avut asocieri negative cu sănătatea oaselor în cazul adulților în vârstă.
DTU089, o bacterie din clasa, Clostridiales, a fost descrisă ca fiind mai abundentă la persoanele cu activitate fizică mai redusă, și cu un aport mai mic de proteine, și ar putea fi semnificativă deoarece studiile anterioare au constatat că aportul de proteine și activitatea fizică au o legătură certă cu sănătatea scheletului.

„Am găsit modele în care o abundență mai mare în microbiom a fost asociată cu măsuri mai proaste ale densității și microarhitecturii osoase”, a declarat dr. Douglas P. Kiel, cercetător principal la Institutul Marcus, care a condus studiul observațional.
Potrivit medicului, unele bacterii au fost asociate cu diferențe în ceea ce privește suprafața secțiunii transversale a osului, sugerând posibilitatea ca anumiți microbi să influențeze modul în care osul își schimbă dimensiunea odată cu îmbătrânirea.

„Este prematur să știm dacă organismele bacteriene în sine pot avea efecte asupra sănătății scheletului”, a precizat el.

Cu ajutorul unor studii suplimentare cercetătorii speră să obțină informații cu privire la asocierile dintre anumite specii bacteriene din intestin și integritatea scheletului.

De asemenea, echipa își propune să identifice căi funcționale specifice influențate de bacterii care ar putea influența scheletul.

De exemplu, spune dr. Kiel, unele bacterii pot duce la niveluri scăzute de inflamație care pot afecta sănătatea oaselor.

Dacă sunt confirmate de cercetări suplimentare, descoperirile publicate pe 21 septembrie, în revista Frontiers in Endocrinology ar putea oferi posibilitatea modificării microbiomului intestinal pentru a obține o mai bună sănătate osoasă, pe măsură ce oamenii de știință învață mai multe despre „osteomicrobiologie”, un nou termen folosit recent pentru a caracteriza această relație.