În acest context,  CMR propune ca medici acreditați din toate specialitățile, care cunosc foarte bine practica medicală, să ofere expertiză medicală instanțelor civile, astfel încât să lămurească dacă este un caz de malpraxis sau nu.

“Spre deosebire de alte domenii, unde expertiza judiciară este realizată de experți independenți acreditați, cea în domeniul malpraxisului este realizată acum de către serviciile de medicină legală la nivel teritorial și respectiv Institutul Național de Medicină Legală. Sistemul actual nu funcționează și există întârzieri care pot ajunge de la câteva luni la câțiva ani. În plus, practica CEDO a arătat că sistemul actual nu asigură independența expertizei judiciare în cauzele de malpraxis, sistemul de medicină legală fiind direct subordonat autorităților din domeniul sănătății”, se precizează în comunicatul CMR.

Vor putea face parte din Corpul experţilor doar medicii care îndeplinesc 4 condiţii: sunt membri ai CMR, deţin gradul profesional de medic primar și au o vechime efectivă şi neîntreruptă în specialitate de cel puţin 7 ani, nu au fost sancţionați în cauze vizând săvârşirea unor abateri disciplinare și nu sunt urmăriți penal, trimiși în judecată sau condamnați pentru o faptă în legătură cu profesia medicală.

Pe de altă parte, nu pot face parte din Corpul experţilor medicii care deţin calitatea de membru al Comisiei superioare de disciplină a CMR, fac parte din Comisia de jurisdicţie profesională a CMR, sunt angajaţi în cadrul Colegiului Medicilor sau care ocupă o funcţie în cadrul biroului Consiliului colegiului teritorial sau al Biroului executiv al Consiliului naţional al CMR.

Medicii care fac parte din Corpul experţilor medicali au ca atribuţie efectuarea expertizelor de specialitate la solicitarea Comisiei de jurisdicţie profesională sau a Comisiei superioare de disciplină ale CMR, în vederea soluţionării dosarelor disciplinare sau a altor lucrări de specialitate.

Pentru a elimina orice suspiciune, desemnarea experţilor medicali în cauzele disciplinare se face aleatoriu, prin tragere la sorţi.

”Este o idee bună, dar să nu uităm că se dorește și o legislație despre malpraxis și responsabilitatea penală a medicilor ca în Uniunea Europeană. Ceea ce înseamnă că malpraxisul trebuie văzut ca o problemă civilă care, însă, nu exclude și răspunderea penală. Altminteri, vom discuta despre medicină defensivă, ceea ce înseamnă că medicii nu se vor mai angaja în cazuri care implică curaj, riscuri, terapii inovatoare…Pentru că în medicina defensivă medicul trebuie să practice cu bună credință, competență și un nivel rezonabil de prudență”, a explicat Conf. Dr. Liviu Oprea, președintele Colegiului Medicilor Iași.

Practic, CMR consideră că este nevoie de clarificarea condițiilor în care medicul poate răspunde inclusiv penal, pentru a avea o practică judiciară coerentă.

Pentru că în practica judiciară internațională este făcută distincția dintre o greșeală involuntară și încălcarea conștientă, voluntară, a normelor de bună practică medicală de către medic, rezultând forme diferite de răspundere juridică.

”În țările evoluate, reclamația pacientului nu se face împotriva medicului ci a spitalului. Și acest lucru este perfect normal, pentru că instituția și condițiile în care se desfășoară actul medical nu pot fi scoase din ecuație. De exemplu, dacă dvs sunteți nemulțumită de un serviciu efectuat de o companie de telefonie mobilă, să spunem, nu reclamați un lucrător, ci instituția în sine pentru că dvs cu instituția aveți contract și nu cu persoana respectivă. Așa trebuie să se întâmple și în cazul medicilor. De aceea unitățile medicale plătesc un malpraxis instituțional. Pacientul cu spitalul semnează documentele la internare, nu cu o persoană anume. Dacă, ulterior, se constată nereguli se face anchetă internă sau, după caz, cu experții despre care am vorbit”, a mai adăugat Conf. Dr. Liviu Oprea.

Tocmai de aceea, o altă propunere a CMR este aceea de a îmbunătăți sistemul polițelor de asigurare pentru medici în caz de malpraxis, astfel încât plata despăgubirilor materiale și morale pentru pacienții care au suferit prejudicii să fie preluată în mod real și efectiv de asiguratori în temeiul poliței de malpraxis.

Colegiul a mai propus, în dezbaterile anterioare, și introducerea posibilității unei înțelegeri amiabile între medic, societatea de asigurare emitentă a poliței de malpraxis și pacient, care să permită despăgubirea acestuia încă din faza de pre-litigiu.

Această procedură a înțelegerii amiabile nu exclude calea de acces la instanța de judecată.

“În plus, se impune și întărirea mecanismelor de răspundere disciplinară astfel încât, în cazul greșelilor grave sau repetate, de exemplu, să intervină ridicarea dreptului de practică a medicului pentru a proteja alți pacienți”, mai consideră Colegiul.