În descoperirile publicate în Nature, echipa de oameni de știință a descoperit că celulele canceroase se mișcă mai repede atunci când sunt înconjurate de fluide îngroșate, o schimbare care apare atunci când drenajul limfatic este compromis de o tumoră primară.

„Este cu adevărat prima dată când vâscozitatea fluidului extracelular a fost analizată în detaliu”, explică John D. Lewis, profesor în oncologie translațională la Facultatea de medicină și stomatologie a universității din Alberta.

„Acum că știm că vâscozitatea fluidului semnalează celulelor canceroase să se miște într-un mod anume, putem folosi medicamente pentru a scurtcircuita, practic, această cale de semnalizare și a încuraja celulele canceroase să încetinească, sau chiar să se oprească”.

Echipa profesorului Lewis a fost invitată să se alăture proiectului condus de cercetătorii de la universitatea Johns Hopkins, datorită experienței în imagistica în timp real asupra mișcării celulelor canceroase umane, folosind metoda de testare in vitro HET-CAM, respectiv testul pe membrană corioalantoică (CAM) a ouălor de găină fertilizate.

„Aș spune că suntem liderii mondiali în acest tip de imagistică”, spune profesorul Lewis. „Contribuția noastră la acest studiu a fost să arătăm foarte precis că celulele canceroase își schimbă expresia genetică și devin mai agresive atunci când întâlnesc în fluidul înconjurător o vâscozitate crescută. Și chiar și atunci când reducem vâscozitatea, aceste celule rămân mai agresive”.

Oamenii de știință au arătat că perturbarea acestei căi de semnalizare în celulele canceroase le schimbă capacitatea de a scăpa în fluxul sanguin și de a metastaza.

„Putem astfel să înțelegem mai bine modul în care celulele canceroase se mișcă, crescând șansele de a avea succes cu această nouă abordare”, a explicat profesorul Lewis. El avertizează însă că, după ce o nouă țintă terapeutică este identificată, ar putea dura 10 până la 15 ani pentru a dezvolta și testa un medicament.