Jonglerii pe față! Două blocuri din Păcurari au crescut cu trei etaje faţă de proiectul aprobat

Aprobarea şi autorizarea unor proiecte urbanistice la nivelul Primăriei continuă să ridice mari semne de întrebare. „Ziarul de Iaşi“ vă prezintă astăzi un caz cu un proiect din capătul Păcurariului: consilierii locali au votat un complex cu 4 blocuri care aveau fiecare un anumit regim de înălţime, dar la autorizare regimul a două blocuri a fost schimbat: încă 3 etaje în plus pentru fiecare dintre ele. Reprezentanţii Primăriei spun că nu există nicio problemă atât timp cât volumele se încadrează în suprafaţa edificabilă aprobată în CL şi se respectă regimul de înălţime maximal aprobat de plen. „Eu nu înţeleg ce vreţi să spuneţi, eu nu sunt proiectant, nici arhitect, eu mă pricep să construiesc“, a declarat ieri Ioan Cărăbuş, patronul Cărăbuş Grup Construct, firmă care a iniţiat proiectul imobiliar.

Scurt istoric al proiectului

În noiembrie 2017, CL a aprobat hotărârea 512 prin care s-a dat undă verde la construirea unui ansamblu cu 4 blocuri în capăt Păcurari. Planşa de reglementări urbanistice aferentă planului urbanistic zonal (PUZ) aprobat are apostilă cu „Vizat spre neschimbare“. Proiectul prevedea construirea unui bloc cu 10 etaje şi altor trei imobile cu 6 etaje, fiecare cu demisol şi parter. Ulterior, proiectul a stagnat, dar a revenit în atenţie în martie 2019: Primăria a emis autorizaţia 252 pentru terenul de circa 4.455 mp: un bloc cu 10 etaje, două blocuri cu 9 etaje şi un bloc cu 6 etaje. Regimul imobilelor a suferit şi alte modificări: la un bloc cu 9 etaje figurează două niveluri în subteran, iar la blocul cu 6 etaje au apărut trei niveluri în subteran. În total, peste 125 de apartamente. „Volumele propuse trebuie să se încadreze în suprafaţa edificabilă, să respecte indicatorii urbanistici aprobaţi prin HCL (POT 40%, CUT 2, 5, H maxim 39 m). Siluetele clădirilor din planşa de reglementări urbanistice prezintă o posibilă mobilare urbană. E la nivel de propunere“, este opinia arhitectului şef Alexandru Mustiaţă, care ne-a fost transmisă prin intermediul purtătorului de cuvânt al Primăriei. Cu alte cuvinte, în concepţia arhitectului-şef, când consilierii consultă planşa aferentă unui PUZ supus aprobării ar trebui să ştie că au în faţă o „posibilitate“ şi nu o planşă definitivă.

Din punct de vedere al indicatorilor urbanistici, proiectul autorizat se încadrează în condiţiile aprobate: procentul de ocupare a terenului (POT) este de 28% (faţă de 40% cât era în HCL 512/2017), coeficientul de utilizare a terenului (CUT) este de 2,5, iar înălţimea maximă (H) este de 37 metri (faţă de 39 m în HCL 512). Diferenţa apare doar la regimul de înălţime al celor două blocuri, cu precizarea că regimul nu depăşeşte cel maximal avizat de plenul CL (parter şi 10 etaje). Contactat telefonic, patronul firmei, Ioan Cărăbuş, nu a putut oferi un răspuns clar. „Eu sunt constructor, nu sunt de la urbanism. Nu sunt nici proiectant, nici arhitect. Nu apare alt regim de înălţime. Mergem împreună la Primărie să întrebăm. Ce punct de vedere doriţi de la mine? Eu nu înţeleg ce vreţi. Cu toate că sunt român, eu nu înţeleg. V-am zis, eu nu sunt de la Primărie, nu sunt proiectant, eu nu ştiu grad de ocupare, eu ştiu să construiesc, am firmă de construcţii şi la construcţii mă pricep“, a declarat Ioan Cărăbuş.

Poate fi schimbată o planşă urbanistică?

În şedinţa CL din luna august a fost iscată o discuţie în jurul unui alt proiect urbanistic: consilierii PSD şi primarul Mihai Chirica au susţinut la unison că o planşă urbanistică nu poate fi modificată după votul consilierilor locali. Mai mult, şeful Comisiei de urbanism, Paul Boişteanu, a subliniat că planşa are a­pos­tila „vizat spre neschimbare“. În discuţie era un proiect urbanistic din Poitiers, iar li­beralii au reproşat faptul că planşa cuprinde străzi care nu există în realitate. Primarul chiar a oferit un exemplu cu un alt proiect urbanistic care, la momentul autorizării, investitorul a vrut să modifice planşa urbanistică. „Complexul de locuire de pe Grădinari a stat cu el într-o formă, la autorizare a venit în altă formă. Am spus exclus: 100 de ani vii la autorizare până ce nu seamănă perfect cu ce ai desenat şi ai prezentat consilierilor – nu primeşti autorizaţie de construire, şi a modificat proiectul de «n» ori, e problema lor cum fac. Prin urmare, asta vroiam să asigur: nu va reuşi să facă niciodată nimic diferit de trama stradală propusă, de poziţionarea propusă pentru că a dat edificabilul la nivel de milimetru“, a declarat primarul Mihai Chirica în plen. După intervenţia primarului, Ciprian Bostan (PNL) a solicitat lămuriri dacă respectivul investitor va respecta întru totul PUZ-ul ce urma să fie supus dezbaterii, în sensul dacă îl va putea sau nu modifica la autorizare. „Domnule consilier, o documentaţie depusă şi aprobată în Consiliul Local trebuie respectată“, a opinat Gabriel Surdu (PSD), membru al Comisiei de urbanism. În replică, Bostan a spus că planşa urbanistică din PUZ este una „orientativă“, liberalul sugerând astfel că investitorul poate modifica planşa la autorizare şi nu este obligat să realizeze străzile pe care le-a desenat.

„Ceea ce spunea domnul primar mai înainte că proiectul trebuie respectat, este valabil pentru toate proiectele pe care dumnealui le vede şi le dă autorizaţie şi este valabil pentru toate proiectele la care dvs. participaţi la Comisia de urbanism şi nu sunteţi de acord să votaţi niciunul“, a spus, convins pe el, Surdu. La acel moment a intervenit şi preşedintele Comisiei de urbanism, Paul Boişteanu. „Domnul consilier (cu referire la Bostan, n.r.) ştie că atunci când a semnat proiectele care au trecut, a semnat inclusiv planşele pentru vizat spre neschimbare“, a spus Boişteanu. „Corect“, a intervenit rapid Surdu. „La şedinţa de alaltăieri (27 august, n.r.) din Comisie, s-a specificat clar că sunt planşe orientative în care apare viziunea arhitectului şi care pot suferi modificări de accese. Ceea ce nu pot fi schimbaţi sunt indicatorii urbanistici şi alianiamentele“, a spus Bostan. „E o lege pe care doar dvs. o ştiţi“, a fost replica lui Surdu. În prezent, Cărăbuş Grup Construct SRL a ridicat primul bloc de 10 etaje („la roşu“), iar în spatele acestuia se poate observa că au început lucrările la cel de-al doilea bloc. Ansamblul este construit pe şos. Păcurari, în capătul cartierului, la ieşirea din pasaj. Ridicarea blocurilor va complica traficul din zonă, având în vedere că ieşirea principală este pe şos. Păcurari (cu obligatoriu la dreapta). În spatele amplasamentului este o cale de acces care face legătura cu aleea Prof. I.P. Culianu, dar între terenul Cărăbuş şi calea de acces se află proprietăţi private. „Prin achiziţionarea de noi terenuri se poate realiza un acces secundar dinspre nord (de 7 metri lăţime şi trotuare de un metru), prin str. I.P. Culi­anu“, se arată în hotărârea 512/2017. Dacă nu vor fi achiziţionate alte terenuri, viitorii locatari ai blocurilor şi proprietari de maşini vor putea întoarce autoturismele spre oraş la rondul de la Carrefour.

Proiectul a fost contestat

Înainte de aprobarea HCL 512/2017, Primăria a primit şase sesizări de la vecinii afectaţi de ansamblu: patru persoane fizice şi 2 firme au contestat ridicarea blocurilor. Petiţionarii au susţinut că funcţiunea propusă de locuinţe colective nu este compatibilă cu destinaţia clădirilor din zonă şi au subliniat că regimul de înălţime cu până la 10 etaje contravine cu regimul existent în zonă (parter şi 3 etaje). Totodată, vecinii au sesizat că lucrările de terasamente pentru realizarea subsolului „pot pune în pericol stabilitatea fundaţiei împrejmuirii şi a clădirilor învecinate“, iar solul prezintă zone cu izvoare. „Retragerea minimă obligatorie faţă de vecinătăţi ale clădirilor nu este corelată cu înălţimea propusă“, a fost un alt aspect sesizat de vecini. În acelaşi timp, în contestaţii se arată că reţelele de utilităţi existente au o capacitate insuficientă pentru preluarea în sistem a unor construcţii noi. Construc­torul a răspuns punctual la toate sesizările şi a infirmat cele susţinute de vecini. „Fa­cem apel la discernământ şi la asigurarea unui cadru echitabil, vă asigu­răm din nou pe această cale de intenţiile noastre bune de a crea un ansamblu elegant care să aducă valoare zonei“, se preciza în răspunsul constructorului, consemnat în raportul de informare publicat de Primărie în noiembrie 2017.  În decembrie 2018, compania Total Gaz, unul dintre vecini, a contestat la Tribunalul Iaşi, Hotărârea 512 şi a cerut anularea acesteia. Procesul este în curs.