O atenție deosebită se va acorda consultațiilor preventive de depistare precoce a unor afecțiuni pentru persoane cu vârsta între 40 şi 60 ani. Este vorba despre evaluarea riscului cardio-vascular, oncologic, depistarea precoce a melanomului malign, evaluarea sănătății mintale și a sănătății reproductive. 

În ce privește persoanele cu vârsta de peste 60 de ani se va evaluarea comportamentul cu impact global asupra sănătăţii precum riscul fatal cardiovascular, riscul oncologic, se va evalua sănătatea mintală, inclusiv depresia și demența dar și riscul de osteoporoză, de incontinență urinară sau de melanom malign.

Chiar și adulții tineri, cu vârsta între 18 și 39 de ani, vor beneficia de consultații de prevenție  anual, față de acordarea la 3 ani, cum este reglementată în prezent.

De asemenea, în cazul episoadelor de boală acută sau acutizare a unor afecţiuni cronice, a doua consultație va fi acordată la cel mult 5 zile calendaristice față de prima prima întâlnire cu medicul, potrivit proiectului.

În cazul episoadelor de boală subacută, a doua consultație se va acorda 8 zile calendaristice față de prima, pentru un acces rapid la servicii medicale.

O altă propunere este plata per capita a consultațiilor acordate la distanță pentru afecțiuni cronice, măsura vizând creșterea accesului asiguraților și neasiguraților la servicii medicale.

“Pentru anumite tipuri de consultații – consultațiile preventive acordate copiilor cu vârsta de până la 3 ani (inclusiv), consultația de prevenție acordată adultului asimptomatic 40+ în cadrul căreia se intervine asupra riscurilor modificabile, precum și consultațiile de management de caz, acordate în primul trimestru de la inițierea managementului de caz – a fost reglementată o estimare a timpului aferent consultației de 30 de minute (față de 15 minute, în prezent), concomitent cu o majorare semnificativă a punctajului, pentru încurajarea acordării acestor servicii”, menționează autorii proiectului, în referatul de aprobare.

În proiect sunt introduși doi indicatori de performanță ce vizează acordarea serviciilor de prevenție copiilor și persoanelor cu vârsta de cel puțin 40 de ani, cu accent pe depistarea tulburărilor de spectru autist.

Pentru pacienți, spun medicii, propunerile care deocamdată se află în stadiul de proiect, ar reprezenta un plus, deoarece vor putea beneficia gratuit de o serie de consultații și investigații pe care acum le plătesc.

”Sigur, la o primă vedere aceste propuneri sunt de apreciat pentru că oferă o paletă mai largă de asistență medicală de care oamenii pot beneficia în baza asigurărilor de sănătate. Ce nu este în regulă este faptul că nu se modifică bugetul și nu se modifică numărul maxim de consultații oferite zilnic. Și, în acest context, odată ce tu ai deja limitări la numărul de consultații zilnice, pe care oricum le depășești, va fi și mai complicat să poți face față tuturor solicitărilor. Și este și frustrant pentru medici. De exemplu, la medicii de familie valoarea consultației nu este cuantificată în lei, ci în puncte. Valoarea punctului este relativă și se obține prin împărțirea bugetul  la numărul total de puncte realizat de medici. În condițiile în care bugetul rămâne același și numărul consultațiilor crește, valoarea punctului scade. Cu alte cuvinte, muncești mai mult și primești mai puțin”, a explicat Conf. Dr. Liviu Oprea, președintele Colegiului Medicilor Iași.

Cu atât mai mult cu cât proiectul menține valoarea garantată a punctului per capita la 10 lei. Medicii spun că și în acest context, în care va crește numărul investigațiilor acordate, pacienții nu vor fi refuzați dar este posibil, atunci când situația permite, să fie temporizați, respectiv să fie reprogramați. Și aceasta, argumentează ei, pentru că sistemul medical românesc limitează numărul de consultații decontate pe toate palierele, fie că este vorba despre medicina de familie, de ambulator sau cea oferită în spitale. 

”Vorbim despre servicii decontabile și nu decontate. Pentru că medicului de familie nu i se decontează mai mult de 20 de consultații pe zi și clar face mai multe. De cele mai multe ori se depășește numărul maxim de consultații care nu vor fi decontate de către CASS, indiferent că vorbim despre medicina de familie, ambulator sau spital.. Adică muncă voluntară din partea medicilor dar și de consum de resurse – analize, investigații imagistice etc. – pe care spitalul, de exemplu, le face dar nu și le poate acoperi pentru că nu i se decontează. Și-atunci vorbim despre deficit, despre subfinanțare”, a mai adăugat președintele Colegiului Medicilor Iași. 

Acest proiect perfectibil propus de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) va intra în vigoare începând cu 1 aprilie 2023. Deja Ministerul Sănătății și-a expus punctul de vedere solicitând CNAS să pună accentul pe medicina de ambulator, în ideea de a degreva activitatea din spitale.