De Sănătate

Punem punctul pe știi

Meningiomul cerebral poate provoca paralizia unei jumătăți a feței

miercuri, 22 noiembrie 2023, 10:22
4 MIN
 Meningiomul cerebral poate provoca paralizia unei jumătăți a feței

Maria Preda, Botoșani: ”Mama mea are 63 de ani, locuiește într-o comună din județul Botoșani și a fost diagnosticată cu meningiom cerebral. Pentru că o durea capul și vedea dublu, cu toții am crezut că are probleme oftalmologice. În spital i s-a pus diagnosticul de meningiom cerebral și i s-a spus că ar avea nevoie de operație. Medicii din Botoșani ne-au recomandat să venim la Spitalul de Neurochirurgie din Iași, atât pentru specialiști cât și pentru aparatură”.

Prof. Dr. Lucian Eva, medic primar neurochirurg, Managerul Spitalului Clinic de Urgență ”Prof. Dr. Nicolae Oblu”, Iași: ”Spitalul nostru primește pacienți din întreaga zonă a Moldovei, și nu numai; deci puteți veni cu mama dvs pentru diagnostic și tratament sperând să o putem ajuta. 
Meningiomul este o tumoră care se dezvoltă din meningele cerebral, o membrană care înconjoară creierul și măduva spinării. Cele mai multe meningiome sunt tumori necanceroase, deși, rareori, ele pot fi și canceroase. Unele meningioame sunt atipice, ceea ce înseamnă că nu sunt nici maligne, nici benigne, ci între cele două (borderline).

Meningiomul este a doua tumoră ca frecvenţă la adulţi şi afectează în special femeile de peste 50 de ani. Acesta însă poate apărea la orice vârstă atât la femei cât și la bărbați.

Semnele și simptomele meningioamelor sunt la început, de cele mai multe ori, subtile. În funcție de localizarea lor în raport cu creierul sau, mai rar, cu măduva spinării, semnele și simptomele pot include: cefalee care se agravează cu trecerea timpului – așa cum acuză și mama dvs. -, scăderea acuității vizuale, vedere dublă, scăderea auzului, tulburări de memorie,  pierderea mirosului, scăderea forței musculare în membre, paralizia unei jumătăți a feței, crize epileptice care apar brusc și pot pune viața în pericol.

Din păcate, nu se cunosc exact cauzele apariției meningioamelor. Se știe că unele celule de la nivelul meningelui suferă modificări ce duc la pierderea controlului asupra multiplicării lor, ducând astfel la apariția tumorilor meningeale (meningioame). Factorii hormonali joacă un rol în apariția acestor tumori, de aceea v-am și spus că se întâlnește mai frecvent la femei, dar fără a se cunoaște exact modul în care aceștia acționează.

Tocmai pentru faptul că semnele și simptomele unui meningiom evoluează încet, este foarte important ca atunci când observăm modificări ale stării noastre obișnuite de sănătate, să mergem la medicul de familie, care va ști, dacă este nevoie să ne îndrume la o altă specialitate. Cu atât mai mult dacă persoana respectivă a avut o criză epileptică bruscă sau dacă a avut loc o schimbare bruscă a vederii, memoriei sau a stării de conștiență.

Dar nu este de neglijat nici o durere de cap care se accentuează cu trecerea timpului.

Depistarea unui meningiom se realizează prin teste de imagistică: computer tomograf (CT) cranio-cerebral sau spinal, imagistică prin rezonanță magnetică (IRM).

Odată stabilit acest diagnostic, tratamentul va depinde de mulți factori, cum ar fi mărimea meningiomului, localizarea sa, agresivitatea sa etc. Medicul va lua în considerare starea de sănătate generală a pacientului și obiectivele tratamentului.

Ceea ce înseamnă că tratamentul imediat nu este necesar pentru toți pacienții care au un meningiom. Un meningiom mic, care crește lent și care nu cauzează semne sau simptome, poate să nu impună tratament. În această situație, pacientului îi este indicat să facă, periodic, examene IRM cranio-cerebrale, pentru a se monitoriza creșterea și alte semne de evoluție (ex. apariția edemului cerebral).

Însă, dacă meningiomul crește și cauzează semne sau simptome se poate recomanda chirurgia. În astfel de cazuri se încearcă rezecția completă, oricând este posibil acest lucru. Dar, din cauză că meningioamele pot apărea lângă structuri delicate ale creierului, nu este mereu posibilă îndepărtarea tumorii în întregime, chirurgul îndepărtând cât de mult este posibil din tumoră.

Dacă tumora a fost complet îndepărtată, de regulă, nu mai este necesar tratament. Este necesară însă o urmărire imagistică periodică (IRM).

Atunci când tumora este benignă și numai o mică parte din tumoră a mai rămas în creier după operație, se poate recomanda doar o urmărire periodică (examen IRM). În unele cazuri, mici reziduuri tumorale pot fi tratate cu o formă de radiații numită radiochirurgie stereotactică (Gamma Knife sau LINAC – Cyber Knife, Novalis etc), de care Spitalul de Neurochirurgie din Iași dispune.

Gamma Knife reprezintă cea mai conformatională tehnică de radiochirurgie, astfel se țintește doar leziunea în cauză și țesutul sănătos este protejat. În cazul meningioamelor, acestea fiind leziuni cu evoluție lentă și de regulă benigne, controlul local după această procedură este de aproximativ 95%.
Însă, în situația în care tumora este atipică sau malignă, cel mai probabil va fi nevoie de o urmărire imagistică mai frecventă și o procedură de iradiere (fie radiochirurgie stereotactică, fie radioterapie conformațională). În aceste condiții, dacă leziunea nu este extinsă, radiochirurgia stereotactică poate reprezenta o soluție.

În cazul leziunilor mici, depistate imagistic cu evoluție în timp care au un aspect caracteristic de meningiom pe investigații, tratamentul de primă intenție poate fi radiochirurgie stereotactică. Această opțiune conferă beneficiul unui control local al tumorii similar cu o intervenție chirurgicală, fără dezavantajele unei chirurgii clasice. 

Cert este că fiecare decizie, fiecare pas terapeutic, se va lua împreună cu pacientul sau cu familia acestuia, după caz”.

 

Comentarii