Merită acest poliţist pensie specială?

Şeful Poliţiei Iaşi, Costel Gîtlan, a reuşit performanţa deosebită de a se face cunoscut în toată ţara. Un adevărat personaj. A făcut ocolul internetului. Ce mai încoace şi încolo…era să spun un adevărat erou! Dar, nu! Costeluş s-a făcut doar cunoscut. Atât. Care au fost însă faptele care l-au făcut să iasă în faţă, să devină vizibil? A găsit o soluţie briliantă pentru reducerea numărului de accidente rutiere? A stârpit vreo bandă de răufăcători din judeţ? A găsit el o cale să servească cetăţenii, care fie vorba între noi îi plătesc în fiecare lună salariu baban şi îi vor mai achita şi ditamai pensia specială ulterior, mai bine? A fost el în fruntea luptei împotriva traficului de carne vie din judeţ? S-a zbătut el pentru dotări mai bune pentru subordonaţii săi? S-a luat de piept cu vreun politician corupt? A strigat el în gura mare că din cauza infrastructurii neadecvate din judeţ mor oamenii pe capete? A certat el în public vreun poliţist prins cu „ocaua mică”? Greu tare de răspuns la aceste întrebări dacă nu chiar imposibil!

 

El s-a făcut însă remarcat în urma unei dispute cu o subordonată de a sa, Andrada Voicu. După ce aceasta a avut o serie de postări pe internet, în care a adus mai multe de acuze Poliţiei, Gîtlan nu a găsit nimic mai bun de făcut decât să aprobe/solicite o anchetă la adresa poliţistei Voicu. Ciudat mod de reacţie a mai avut şeful Poliţiei ieşene, unul care arată o atitudine revanşardă, sfidătoare, dacă nu cumva chiar şi puţin misogină. Aburii puterii i s-au cam urcat la cap! Desigur, după ce opinia publică s-a inflamat şi reacţiile nu au fost tocmai măgulitoare la adresa lui, Gîtlan a contraatacat şi a început cu ajutorul apropiaţilor să răspândească diverse şopârle mai mult sau mai puţin apropiate de adevăr la adresa tinerei poliţiste. A găsit chiar şi spaţiu unde să verse zoile. De ce atâtat consum de energie doar pentru câteva postări pe Facebook? Cui serveşte dacă tânăra poliţistă este pedepsită? De unde vine atitudinea asta de ţată, care stă în vârful porţii şi ceartă copiii că bat toată ziua mingea, dar nu-l vede pe bărbat’su că vine beat acasă şi acostează tinerele care-i ies în cale? 

 

Nu este prima dată când poliţistul Costel Gîtlan se face cunoscut pentru o faptă care nu-i face deloc cinste. În tinereţe, el a fost surprins alături de un alt coleg cum au molestat un grup de studenţi, care i-ar fi lovit maşina. Ca un adevărat profesionist, ce va primi pentru asta şi pensie specială, Gîtlan şi-a fluturat pumnii prin faţa unui tinerel. Totul s-a petrecut într-o noapte, la Ciric, în urmă cu mai mulţi ani. Pentru isprăvile sale de arme a scăpat ieftin. A primit doar o tăiere modică din salariu pentru câteva luni, adică a fost mângâiat părinteşte pe cap, de parcă era un ţânc de cinci anişori şi tocmai îl pocnise pe Ionel de trei anişori. Culmea este că totul s-a uitat, s-a băgat sub preş, s-a şters cu buretele, iar Gîtlan a ajuns şeful Poliţiei. Trecerea timpului nu l-a făcut însă mai înţelept, mai drept sau mai reţinut, l-a găsit plin de el cu tot atât de mult elan. Dacă a văzut că se poate, a continuat!

 

Surprinde în cazul disputei dintre şeful Poliţiei ieşene, Costel Gîtlan şi Andrada Voicu determinarea primului în încercarea de a pedepsi cumva subordonatul care a ridicat glasul. Nu contează dacă spune adevărul, dacă are dreptate sau nu sau dacă este îndreptăţită să vorbească. Contează aici, în speţa descrisă, doar dacă Gîtlan îşi va putea impune punctul de vedere. Surprinde şi determinarea de a trata acest caz, care de altfel putem să-l trecem la banalităţi zilnice sau fapte diverse. Este aproape de neînţeles! 

 

Trist este că şeful Poliţiei nu s-a făcut cunoscut printr-o lovitură de proporţii dată bandelor de oraş, ci prin „hăituirea” unui subordonat care a ridicat puţin glasul. În loc să-i asculte păsul, să încerce să îndrepte cumva neajunsurile din Poliţie ieşeană, să-i ofere un sfat, să o ajute că doar este lider sau cel puţin aşa vrea să credem, el şi-a mai fluturat încă odată „pumnii” cum a mai făcut la începutul anilor 2000. Atunci a făcut-o la propriu, acum doar a pocnit din degete şi oamenii lui s-au executat. La final nu putem să ne mai întrebăm decât dacă merită un asftel de poliţist pensie specială.