Monumenta linguae Dacoromanorum. Scurt istoric al unui proiect filologic major (V)

Pentru mai multă mobilitate în chestiunile organizatorice curente, în 2010 a fost înfiinţată Asociaţia de Filologie şi Hermeneutică Biblică din România, ajunsă în prezent la circa 90 de membri (vezi http://www.afhbr.org/). Cu sprijinul acestei Asociaţii şi al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în parteneriat cu Institutul de Filologie Română „A. Philippide” şi cu Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, membrii Centrului MLD, organizează simpozionul anual „Explorări în tradiţia biblică românească şi europeană”, ajuns anul acesta la ediţia a X‑a. Între cei 20-30 de participanţi la fiecare ediţie, am avut, ca oaspeţi de onoare şi „key-speakers”, reputaţi specialişti în studii biblice din Germania, Elveţia, Italia, Belgia, Croaţia, Spania, Austria, Albania, Georgia şi Irlanda. Menţionez numele câtorva dintre oaspeţii noştri: Elsa Lüder (Freiburg), Wolfgang Dahmen (Jena), Claudio Garcia Turza (La Rioja, Academia Regală a Spaniei), Michael Fieger (Chur), Wim François (Leuven), Cesare Alzati (Milano), Jože Krašovec (Ljubljana), Michael Metzeltin (Viena, Academia de Ştiinţe a Austriei, Academia Română), Volker Schupp (Freiburg), Carla Falluomini (Torino), Georg Kaiser (Konstanz), Natalio Fernández Marcos (Madrid, Academia Regală a Marii Britanii), Almudena Martínez (La Rioja), Martin Meiser (Saarbrücken), Liana Lupaş (New-York), Els Agden (Leuven), Ina Arapi (Viena), Feargus ó Fearghail (Dublin, Vatican), Andrei Eşanu (Chişinău).

Monumenta linguae Dacoromanorum – Biblia 1688. Seria întreagă

Cititorul îşi poate face o idee despre conţinutul dezbaterilor şi al volumelor publicate parcurgând lista cu sugestiile tematice propuse de organizatori participanţilor în cele patru secţiuni ale simpozionului. Problematica filologică: Textul biblic ca reper în studiul diacronic al limbii. Lexicologie şi semantică biblică. Frazeologie biblică. Onomastică biblică. Traduceri parţiale ale Bibliei, mai puţin cunoscute: cărţi biblice şi fragmente păstrate în vechi manuscrise din secolele al XVI-lea – al XVII-lea şi raportul lor textual cu versiunile româneşti cunoscute. Interferenţe şi delimitări stilistice: varietăţile biblică, liturgică şi teologic‑sapienţială ale stilului bisericesc. Rolul Bibliei de la Bucureşti (1688) în crearea stilului bisericesc românesc în secolele al XVIII-lea – al XIX‑lea. Editarea, informatizarea şi digitalizarea textelor sacre. Critică de text şi paleografie. Problematica traductologică: Tipologia traducerilor biblice. Literalism şi interpretare liberă. Teorii ale traducerii şi aplicaţii ale acestora în traducerea textului sacru. Sursă unică vs. sursă multiplă. „Originalele” Bibliei – tradiţii textuale diferite reflectate în traducerile româneşti. Relaţii între versiuni biblice succesive: Tetraevanghelul de la Sibiu (1551-1553), Tetraevanghelul lui Coresi, Praxiul coresian (sec. al XVI-lea) şi Noul Testament de la Bălgrad (1648); Biblia de la Bucureşti (1688), Biblia de la Blaj (1795) şi ediţiile Şaguna (1858), Filotei (1854‑1856), Biblia de la 1914; versiunile Cornilescu etc. Instrumente de lucru ale traducătorilor Bibliei din toate epocile: lexicoane, dicţionare, concordanţe, ediţii critice, versiuni auxiliare etc. Hermeneutică biblică: Opţiuni şi condiţionări confesional‑teologice (dogmatice, canonice, eclesiologice, cultice etc.). Cenzură teologică, cenzură politică. Tradiţia patristică – reper şi criteriu de interpretare a textelor sacre. Biblia în cadrul polisistemului textual eclezial: relaţii şi determinări între textul sacru şi imnografia eclezială, literatura cultică, iconografie, literatura exegetică şi omiletică etc. Istoria receptării textelor sacre: Inserţia, prelucrarea şi stilizarea citatului biblic în literatura română sau universală. Circulaţia versiunilor româneşti ale Bibliei. Referiri şi evaluări istorice la textele principalelor versiuni biblice româneşti: Biblia de la Bucureşti, Biblia de la Blaj etc. Raporturi textuale (preluare, „diortosire”, adaptare etc.) între diferite versiuni biblice. Locul Bibliei în cultura română. Motive, simboluri, structuri şi personaje biblice. Interferenţe culturale şi mentalităţi în receptarea textelor sacre. Aspecte antropologice, sociologice, politice sau filosofice ale receptării textelor sacre.

Cu titlul Receptarea Sfintei Scripturi: între filologie, hermeneutică şi traductologie. Lucrările Simpozionului Internaţional „Explorări în tradiţia biblică românească şi europeană”, lucrările acestor simpozioane au fost adunate, editate şi tipărite, în tot atâtea volume colective.

Demn de menţionat este şi colocviul internaţional dedicat studiilor biblice (Congresso Internazionale „La tradizione biblica romena nel contesto europeo”), pe care Centrul MLD al Universităţii l‑a organizat la Veneţia în anul 2010, în colaborare cu Casa Romena di Veneziaşi cu Institutul Cultural Român, colocviu ale cărui lucrări au fost de asemenea adunate şi tipărite în volum. (Va urma)

Eugen Munteanu este profesor universitar doctor la Facultatea de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi