Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

Negocieri la pătrat

GALERIE
lucian dirdala
  • lucian dirdala
- +

Ultimele zile au fost, indiscutabil, foarte interesante şi consistente pentru observatorii politicii internaţionale. Ca întotdeauna, însă, temele centrale nu se pretează unor inventarieri rapide. Timpul va fi cel ce va valida - sau nu - impresiile de astăzi.

Probabil că observaţia de mai sus nu va genera prea multe critici dacă ne referim la principalul eveniment diplomatic al ultimelor zile, summitul inter-coreean. Întâlnirea din 27 aprilie între Kim Jong-un şi Moon Jae-in s-a concretizat printr-un document extrem de ambiţios vizând denuclearizarea peninsulei (Coreea de Nord ar urma să renunţe la programul său nuclear), plus alte măsuri de ameliorare a relaţiilor bilaterale. S-a reuşit valorificarea rapidă a unui spaţiu diplomatic creat la iniţiativa lui Donald Trump şi cu sprijinul conducerii chineze - un spaţiu deschis încă din perioada Jocurilor Olimpice de iarnă de la PyeongChang. Prezenţa lui Kim pe teritoriul sud-coreean, dar şi cei câţiva paşi făcuţi de Moon de cealaltă parte a liniei de demarcaţie au reprezentat noutăţi pentru actuala „epocă” a dialogului bilateral. Nu în ultimul rând, cei doi lideri au reuşit să folosească şi non-verbalul pentru a transmite un mesaj de înţelegere.

Motive de îngrijorare putem găsi tocmai în uşurinţa cu care s-au spus şi scris cuvinte mari. Opinia publică din Sud nu-şi face iluzii în privinţa lui Kim, care nu răspunde în faţa nimănui pentru stilul său de politică externă. Reunificarea este un ţel în jurul căruia s-au articulat şi precedentele episoade de destindere între cele două ţări, dar atingerea lui implică etape şi mai ales obstacole. Denuclearizarea şi încheierea unui tratat oficial de pace constituie, însă, obiective la îndemâna generaţiei de astăzi. De la apropiata întâlnire la vârf SUA-Coreea de Nord vom aştepta întărirea sau infirmarea spiritului constructiv de la Panmunjom, precum şi un verdict preliminar asupra oportunităţii negocierilor directe între SUA, principalul promotor al actualei ordini internaţionale, şi regimul nord-coreean. Discuţiile despre viitorul Premiu Nobel pentru Pace mai pot aştepta.

Semnificativă a fost şi decizia de ultim moment a administraţiei Trump de a amâna din nou, cu încă o lună, intrarea în vigoare a tarifelor la oţel (25%) şi aluminiu (10%) pentru importurile din UE şi alte câteva ţări. Poate că hotărârea preşedintelui a fost influenţată şi de recentele dialoguri cu liderii francez şi german, dar la Washington circula deja ideea că europenilor - dar şi partenerilor SUA din Acordul Nord-American de Liber Schimb (NAFTA), Canada şi Mexicul - ar trebui să li se mai dea timp pentru a deveni mai maleabili. Mai precis, pentru a accepta restricţii cantitative la export (cote), ceea ce ar echivala cu o restrângere voluntară a exporturilor. Alte ţări din grupul ţintit de „tarifele Trump” - Australia, Argentina, Brazilia, Coreea de Sud - ar putea fi convinse să accepte asemenea formule în cadrul unor acorduri mai complexe, dar la Bruxelles este arborat, deocamdată, stindardul luptei. Nici negocierile cu vecinii din NAFTA nu se anunţă uşoare, date fiind atitudinile negative ale opiniei publice din aceste ţări faţă de linia preşedintelui Trump, inclusiv în ceea ce priveşte reformarea zonei de liber schimb. Dincolo de posibilele justificări în termenii „comerţului echitabil”, ameninţarea cu tarife nu reprezintă un start favorabil dacă administraţia americană chiar doreşte reformarea NAFTA, nu abandonarea ei.

Treizeci de zile reprezintă un interval prea scurt pentru evitarea unor războaie comerciale, dar pot servi la elaborarea unor planuri de menţinere a lor într-un cadru limitat, de evitare a contaminării altor arene ale economiei şi politicii internaţionale. Eforturile de acest gen se fac simţite în actuala relaţie americano-chineză, după intrarea în vigoare (23 martie) a tarifelor menţionate mai sus şi a altor sancţiuni împotriva Beijingului. Aşa cum era de aşteptat, ele au generat deja represalii chineze şi, aşa cum se întâmplă frecvent în asemenea cazuri, riscuri de escaladare. Totuşi, în următoarele două zile, în capitala chineză va fi prezentă o importantă delegaţie guvernamentală americană, incluzând aproape toate vocile semnificative din aria politicii economice şi comerciale. Negocierile sunt privite cu optimism de ambele părţi, în sensul că războiul comercial - de acum, inevitabil - va putea fi menţinut în limite raţionale. Cele două guverne trebuie să poată elabora programe de compensare a acelor segmente din economie care pierd de pe urma deteriorării relaţiilor bilaterale. La fel se va întâmpla şi în cazul unui eşec final în negocierile cu autorităţile de la Bruxelles, cu observaţia că în acest caz nu va fi prea mult de muncă - oricum, mult mai puţin decât a reclamat-o elaborarea tratatului de liber schimb transatlantic, astăzi arhivat şi acoperit de un strat gros de praf.

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

Liste electorale

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Linkuri sponsorizate

Parteneri

Intrebarea zilei

Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

vezi raspunsuri