Caută 
1 MIN
Să nu scăpăm oportunitatea de a reforma statul!
Criza actuală ne-a arătat că multe lucruri pe care le consideram imposibile pot deveni posibile. Cine ar fi crezut de Crăciun că aproape toată populaţia va petrece Sărbătorile Pascale în autoizolare la domiciliu. Pandemia de coronavirus ne-a afectat pe toţi şi ne va afecta pe toţi, cel puţin din perspectivă economico-financiar. Foarte multe persoane şi-au pierdut locul de muncă (266.473 de Contracte individuale de muncă au fost încetate) sau au intrat în şomaj tehnic (1.031.152 deContracte individuale de muncă au fost suspendate)1 din cauza reducerii sau încetării activităţii economice ca urmare a restricţiilor impuse sau a închiderii anumitor sectoare de activitate. Cele mai afectate sectoare de activitate fiind Comerţ cu ridicata şi amănutul; Repararea autovehiculelor şi motocicletelor; Industria prelucrătoare; Hoteluri şi restaurante şi Construcţii. Firmele private, în general, şi întreprinderile mici şi mijlocii (IMM), în special, sunt cele mai afectate de pandemia de coronavirus. Conform Institutului Naţional de Statistică2, managerii IMM-urilor estimează ca principal risc reducerea cu peste 50% sau chiar închiderea activităţii. Această criză forţează companiile să îşi schimbe modelul de afaceri, unele companii se vor adapta noilor condiţii şi vor reuşi să treacă peste acest şoc, dar foarte multe vor da faliment. Mai mult, implicarea companiilor în diminuarea efectelor crizei de sănătate, prin donaţii către unităţile medicale, precum şi atitudinea faţă de clienţi şi parteneri în timpul crizei va avea efecte pe termen lung asupra companiilor. Populaţia îşi va schimba comportamentul după această criză.
De asemenea, această criză afectează şi va afecta şi autorităţile publice locale atât în sensul reducerii veniturilor, cât şi majorarea unor categorii de cheltuieli. Din perspectiva veniturilor la bugetul local, o reducere a activităţii economice a firmelor locale va determina o scădere a veniturilor populaţiei şi creşterea şomajului, fapt care va afecta negativ atât sumele colectate sub forma de Impozit pe venit, profit, şi câştiguri din capital de la persoane fizice (aceste venituri reprezintă aproximativ 60% din veniturile proprii ale Primăriei Municipiului Iaşi), cât şi cele aferente Impozitelor şi taxelor pe proprietate, deoarece o parte dintre persoanele fizice şi cele juridice nu vor avea posibilitatea să plătească la timp şi în totalitate aceste impozite şi taxe. Reducerea activităţii economice va determina şi o diminuare a sumelor colectate sub forma Sume defalcate din TVA deoarece scăderea veniturilor va determina scăderea consumului de bunuri şi servicii. Mai mult această reducere şi/sau falimentul societăţilor comerciale care au contracte de închiriere sau concesiune cu Primăria Municipiului Iaşi vor determina reducerea Veniturilor din concesiuni si inchirieri. Din perspectiva cheltuielilor, actuala criză şi măsurile adoptate la nivel naţional şi local vor determina o creştere considerabilă a cheltuielilor cu Asistenţa Socială, cu Serviciile de sănătate publică şi cu Serviciile medicale. Aceste cheltuieli vor fi cu atât mai mari cu cât pandemia de coronavirus va afecta mai multe persoane şi se va întinde pe o perioadă mai lungă de timp.
Reducerea veniturilor, cumulată cu creşterea cheltuielilor aferente gestionării şi diminuării crizei de sănătate, va determina o reducere a resurselor financiare disponibile pentru inverstiţii şi alte cheltuieli. Dacă scăderea activităţii economice se va accentua şi va persista o perioadă mai lungă de timp (peste 6 luni), acest lucru poate genera un blocaj financiar la nivelul autorităţilor publice locale. Astfel, inclusiv angajaţii din sectorul public vor putea fi afectaţi în sensul suspendării (şomaj tehnic) sau încetării contractului de muncă. În perioada următoare, autorităţile publice trebuie să îşi rectifice bugetele astfel încât să facă faţă situaţei excepţionale generate de pandemia de coronavirus.
Această criză a scos în evidenţă importanţa sistemelor de sănătate şi de educaţie. Mai mult, a evidenţiat subfinanţarea cronică în ultimele trei decenii a acestor domenii. Ar fi grav să lăsăm această criză să treacă şi să nu o folosim ca o bună oportunitate pentru reformarea statului, în special prin informatizarea sistemului public, dar şi pentru consolidarea veniturilor prin creşterea gradului de colectare a impozitelor şi taxelor prin digitalizare şi optimizarea cheltuielilor. După încetarea crizei de sănătate trebuie realizată o evaluare riguroasă a activităţii tuturor instituţiilor statului urmată de o reformă reală a acestor instituţii. Primul pas ar trebui să fie depolitizarea instituţiilor medicale, de învăţământ şi de cercetare.
2 https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/tea_aprilie.pdf
Alin Andrieş este profesor universitar doctor la Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi
