Cercetătorii s-au bazat pe dovezile existente conform cărora persoanele cu BFGNA pot fi expuse riscului de a avea un răspuns modificat la unele medicamente utilizate în mod obișnuit.

„Am vrut să vedem dacă acest lucru s-ar putea datora unor modificări în modul în care ficatul exprimă genele importante pentru gestionarea metabolismului și transportului acestor medicamente în organism”, a declarat Nick Powell, profesor în cadrul Diviziei de Farmacologie clinică a facultății.

Ulterior, echipa a descoperit că gena responsabilă pentru producerea unei enzime numite CYP2C19 era semnificativ diminuată în biopsiile hepatice ale persoanelor cu forme agravate de BFGNA.

Oamenii de știință spun că deși mai sunt necesare studii suplimentare, rezultatele sugerează faptul că persoanele cu BFGNA pot avea o eliminare mai lentă a anumitor medicamente din organism – cum ar fi unele antidepresive – și că medicamentele care folosesc CYP2C19 pentru a se activa ar putea să nu funcționeze la fel de bine, cum ar fi unele medicamente antiplachetare, a spus el.

Aceste constatări ar putea avea un impact global, spun autorii.

„Constatările noastre au implicații potențiale imediate pentru pacienții cu BFGNA și steatohepatită non-alcoolică, care sunt ambele foarte răspândite în Statele Unite și în întreaga lume”, a spus el.

Acest impact se datorează în mare parte potențialului de noi abordări în ceea ce privește dezvoltarea și prescrierea medicamentelor sensibile la metabolizarea de către enzima CYP2C19, potrivit cercetării.

Descoperirile sunt importante din punctul de vedere al medicinei de precizie, spun autorii care ar putea lucra acum pentru a face medicamentele mai sigure și mai eficiente pentru persoanele cu BFGNA.