Ultima mineriadă (II)

Iată faptele, aşa cum sunt ele sintetizate în documentul secret al conducerii Jandarmeriei Române¹:

La jumătatea lunii iunie 2018, Federaţia Românilor de Pretutindeni înainta Primăriei Municipiului Bucureşti o solicitare de aviz pentru desfăşurarea unui miting în Piaţa Victoriei, cu tema „Diaspora acasă”, duminică, 10 august 2018, între orele 15-23. Participare estimativă, 1.000.000 de cetăţeni. Ignorând Constituţia, Gabriela Firea dă aviz negativ, interzicând manifestaţia, ceea ce, cum era de aşteptat, a generat revoltă şi indignare în mediile democratice din mass media sau din social media, mai multe organizaţii civice alăturându-se imediat platformei #rezist pentru organizarea acestui eveniment. Cum tensiunea era deja crescută, iar iritarea faţă de abuzurile regimului Dragnea atinsese şi ea cote ridicate, puterea a convocat instituţiile de forţă şi, ca şi în alte situaţii², a fost organizată, vineri, 8 august, o şedinţă la guvern, împreună cu toate instituţiile implicate, pentru „identificarea tuturor riscurilor asociate manifestării de protest” şi pentru scenariul de reacţie . Deşi structurile informative ale statului din sistemul naţional de securitate au arătat clar în informările lor că „nu există vreun risc al unei crize majore de ordine publică” şi că nici sănătatea populaţiei, nici stabilitatea politică, nici valorile constituţionale nu sunt ameninţate, guvernul a considerat că în ultima vreme au crescut agresiunile verbale care pot degenera în acţiuni violente şi că „provocarea constantă a forţelor de ordine, pentru obţinerea unor reacţii disproporţionate din partea acestora” este o chestiune majoră, care trebuie rezolvată cu prioritate. Astfel, a fost desemnată ca forţă de menţinere a ordinii Direcţia Generală a Jandarmeriei Municipiului Bucureşti (ajutată cu batalioane de câte 100 de jandarmi, de la unităţile mobile fidele lui Liviu Dragnea din Bacău, Constanţa, Craiova şi Tg. Mureş) şi a fost creat postul de comandă înaintată sub conducerea adjunctului interimar de la DGJMB, în colaborare cu parteneri de la Poliţie şi ISU, sub autoritatea juridică şi politică a Prefectului de Bucureşti (doamna Speranţa Clişeru, apropiată prietenă a Gabrielei Firea, între altele). Din partea primăriei, reprezentantul în acest grup de comandă nu putea fi altul decât viceprimarul general Aurelian Bădulescu. Prudente, Viorica Dăncilă şi Carmen Dan, prim-ministra şi ministra de interne, şi-au luat concediu de odihnă.

Aşa cum arată analiza secretă a Jandarmeriei, toţi au identificat drept puncte cheie ale vulnerabilităţii prezenţa activă a galeriilor de fotbal şi a persoanelor recidiviste³, certate cu legea, astfel încât planul de acţiune a avut, de la bun început, o componentă de intervenţie violentă „pentru restabilirea ordinii”. Unii cred că şi pentru compromiterea protestelor.

Duminică la prânz, trupele obişnuite de jandarmi, neprotejate de echipament special, au înconjurat clădirea goală a Guvernului, izolând-o cu garduri de protecţie sub privirile amuzate ale celor câteva sute de tineri şi părinţi cu copii care erau pe acolo. Cât se poate de oportun, la ora 16.25 un grup gălăgios, proaspăt debarcat, se face că atacă sediul guvernului forţând gardurile. În conformitate cu Planul de Acţiune Integrat, maiorul Laurenţiu Cazan, împuternicit adjunct ca şef al Jandarmeriei din Bucureşti, comandantul desemnat al acţiunii, a luat decizia de a se trece de la dispozitivul defensiv la cel de reacţie, astfel încât ordonă ca în piaţă să vină jandarmi antrenaţi în intervenţii, echipaţi pentru prevenirea altercaţiilor, distrugerilor şi a faptelor antisociale. La 18.48 a fost semnalată apariţia huliganilor din galeriile de fotbal bucureştene care s-au dispersat în mulţime şi care au început să atace organizat, cu diverse obiecte contondente, trupele de jandarmi. În această perioadă începe să crească masiv numărul participanţilor la miting, ceea ce a determinat închiderea staţiilor de metrou din Piaţa Victoriei 1 şi 2 şi interzicerea opririi trenurilor acolo. După ora 20.00 grupurile violente, „care acţionau din spatele protestatarilor paşnici” au încercat să scoată pavajul, au aruncat cu elemente de mobilier stradal şi cu gardurile de protecţie, au creat diversiuni şi haos astfel încât comandantul dispozitivului a cerut autorizare de la prefect pentru intervenţie în forţă, pe care a şi primit-o imediat. Astfel încât până la ora 23 au fost acţiuni violente răzleţe, de o parte şi de alta. În acel moment (11.11), un grup compact s-a îndreptat coordonat spre autospecialele de intervenţie ale Serviciului de Acţiuni Speciale, care erau parcate la breteaua Pasajului Victoriei, pentru a le răsturna şi da foc (după scenariul folosit şi la mineriada din iunie 1990), astfel încât să provoace intrarea în teatrul de operaţiuni a celor patru detaşamente de luptă ale Brigăzii de Intervenţii Speciale a Jandarmeriei, celebra unitate anti-tero „Vlad Ţepeş”. Ceea ce s-a şi întâmplat, cu această ocazie petrecându-se obscura afacere a jandarmeriţei călcată în picioare de agresori (dar salvată de tinerii curajoşi, paşnici, din organizaţiile civice care erau acolo!) şi căreia i s-a furat pistolul. Acest episod bizar, în care ea şi cu un coleg au fost lăsaţi cu laşitate să fie lapidaţi de mulţime, fără ca restul plutonului să intervină, va fi pretextul pentru declanşarea represiunii barbare a forţelor de ordine împotriva zecilor de mii de civili nevinovaţi care se aflau în piaţă. Cu replica instigatoare, criminală chiar, cu care comandantul brigăzii a declanşat violenţa şi ura uslaşilor („mi-a fost omorât un om!”⁴) a început infernul. În loc să stea ascuns într-un centru de comandă urmărind imagini transmise de drone, să nu-i ştie nimeni faţa, colonelul Cătălin Paraschiv s-a pretat unui spectacol dezgustător care maculează uniforma de jandarm şi pentru care eu unul i-aş fi smuls epoleţii pe loc trecându-l în rezervă, în loc să cer cu tupeu, precum a făcut ministra Carmen Dan, avansarea la gradul de general. Îmbrăcat în alb (ca să fie vizibil pentru toată lumea!), cu o eşarfă de hipster la gât, coborât parcă dintr-un film de Kusturica, dom' colonel baleta dând comanda la foc, cu diverse device-uri în buzunar cu care dezlănţuia iadul pentru copii, adolescenţi, bătrâni şi civili nevinovaţi. Iad care s-a încheiat în forţă la ora 00.50, cu 452 de răniţi şi spitalizaţi şi cu vreo câteva mii de plângeri la Parchetul Militar.

La întrebarea „cine e responsabil pentru această ultimă, cea mai recentă, mineriadă împotriva cetăţenilor liberi şi paşnici?”, voi răspunde doar dacă DIICOT este capabilă să identifice scenariştii, instigatorii şi adevăratul grup de „crimă politică organizată” în loc doar să arunce nişte amărâţi de subofiţeri în ghearele procurorilor militari sau să ne ameţească cu basme despre „lovituri de stat”. Dacă va putea proba că cei care sunt inculpaţi astăzi din conducerea Jandarmeriei erau toţi interimari, dependenţi de voinţa „celor de sus”⁵ şi, deci, doar slugi obediente, lipsite de creier şi onoare am putea întrezări o lumină spre adevăr. Dacă nu, acest scuipat violent pe faţa democraţiei româneşti va rămâne de neşters.

¹ Desecretizat de ministrul Vela în noiembrie 2019 şi pus la dispoziţia DIICOT pentru anchetă. Un link aici https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/document-exclusiv-citeste-raportul-secretizat-al-jandarmeriei-despre-protestul-din-10-august-1219948

² De exemplu marşul motorizat de protest împotriva izolării Moldovei şi pentru construirea autostrăzii A8, organizat de Cătălin Urtoi & comp. pe 19 mai 2018. Coloana de maşini, şicanată în fiecare judeţ de poliţie, a fost aşteptată la intrarea în Bucureşti şi, sub escortă, a fost divizată astfel încât TIR-urile şi o parte de maşini să nu mai poată ajunge în Piaţa Victoriei, pentru a se diminua impactul protestului.

³ Şi ne este greu să uităm cum Liviu Dragnea era permanent escortat de interlopi în loc de SPP.

⁴ Minciună instigatoare preluată instantaneu şi difuzată isteric de Antena 3.

⁵ În frunte cu penibilul colonel Sebastian Cucoş, interimarul inspector şef al Jandarmeriei căruia îi expira împuternicirea în câteva zile şi care mieuna speriat la conferinţa de presă, cu mormane de icoane în spate, să fim înţelegători şi să ne iubim unii pe alţii, de ne-am gândit: „halal şef de instituţie de forţă, care ar trebui să ne apere de terorişti!”

Florin Cîntic este istoric, director al Arhivelor Naţionale, Filiala Iaşi şi scriitor