Pe de altă parte, controversele din spațiul public, pe perioada pandemiei, legate de eficiența vaccinurilor anti-Covid 19, au creat o stare de nesiguranță și de derută în rândul populației.

Cu toate acestea, realitatea a arătat că vaccinarea este una dintre cele mai mari victorii ale omenirii asupra bolilor, o descoperire care de-a lungul timpului a reuşit să salveze milioane de vieţi. Cu atât mai mult cu cât vaccinarea se adresează unor persoane care au probleme severe de sănătate și care realmente necesită anumite categorii de vaccinuri, pentru a putea supraviețui.

În acest context, Ministerului Sănătăţii și-a propus să compenseze o serie de produse vaccinale pentru adulţi, demersul adresându-se în mod deosebit persoanelor cu boli cronice, persoanelor vârstnice şi celor care necesită anumite categorii de vaccinuri în mod special.

”Pentru persoanele aflate la risc, compensarea vaccinurilor este una salutară deși, să ne înțelegem, este o decizie costisitoare, pentru că vaccinurile costă foarte mult. Cu atât mai mult trebuie apreciat efortul financiar. Tocmai de aceea, de compensare vor beneficia cei care au realmente nevoie cum sunt, de exemplu, pacienții cronici, cu imunodepresie, cei transplantați, cei cu HIV… Pentru aceste persoane, orice infecție care nu este ținută sub control poate fi fatală. Tocmai de aceea, sunt multe țări care își protejează populația vulnerabilă prin vaccinare”, a explicat Prof. Univ. Dr. Doina Azoicăi, Șef disciplină Asistența primară a stării de sănătate și Epidemiologie, din cadrul Universității de Medicină și Farmacie ”Gr. T. Popa” Iași.

Lista vaccinurilor pentru adulți care vor fi compensate se află în lucru, Comitetul Național de Vaccinologie propunându-și să o finalizeze până în semestrul doi al acestui an, măsură care s-ar putea implementa din 2024.

Cu toate acestea, reprezentanții Ministerului Sănătății spun că acoperirea vaccinală a scăzut în mod constant în România în ultimii zece ani, deși vaccinurile nu au lipsit, susțin autoritățile.

”Din păcate, acest lucru reprezintă o realitate. Și aici ne raportăm la populația infantilă. La acele vaccinuri pe care trebuie să le facă copiii după naștere. O parte dintre părinți, din fericire nu foarte mulți, refuză să facă acest lucru. Mai ales că aceste vaccinuri se fac de zeci de ani și s-a dovedit că prin efectul lor populația este protejată. Datorită vaccinului antipolio, de exemplu, din 2002 nu mai sunt cazuri de poliomielită în Europa. Asta este bine, dar dacă nu se continuă vaccinarea, lucrurile se pot complica. De ce nu vor părinții să facă copiilor lor vaccinurile recomandate care, practic, și-au dovedit, în timp, siguranța și eficacitatea? Poate pentru că nu mai percep aceste boli ca pe un risc acut, poate că lumea nu mai are timp să analizeze ce este bine și ce nu, poate pentru că în spațiul public se vehiculează foarte multe informații, parte dintre ele false, dar care pot influiența decizii”, a mai adăugat Prof. Univ. Dr. Doina Azoicăi.

Medicii epidemiologi susțin că este bine să facem vaccinurile atunci când ele sunt recomandate, la vârstele când sunt recomandate, în perioadele anului când sunt recomandate, dacă ne referim la vaccinurile sezoniere. 

Autoritățile menționează că un rol important în acest sens îi va reveni medicului de familie, cel care va trebui să explice asiguraților de pe listele lor, pe de o parte importanța vaccinării copiilor, pe de altă parte aceea a vaccinării așa numitelor persoane la risc care în acest mod își pot crește imunitatea și pot depăși diferite episoade infecțioase.

„Am avansat substanţial în ceea ce priveşte compensarea vaccinurilor şi, evident, disponibilitatea vaccinurilor la medicul de familie”, a menționat ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila.