Coruptia ca o mica prada

Avem atitea institutii de combatut coruptia, ca e de mirare ca nu se calca pe picioare inspectorii, anchetatorii si comisarii. Fiecare dintre ele s-a laudat pina acum cu propriile succese, dar imaginea generala da senzatia unui fenomen de o amploare uriasa, bine ancorat in societate. Ultima intrata in "productie" este Agentia Nationala de Integritate, infiintata cu mari eforturi de parlamentarii tematori de privirile indiscrete aruncate in culisele prosperitatii multora dintre ei – iar asta numai la insistentele Comisiei Europene. Interesant este ca, daca e sa-i dam crezare presedintelui Agentiei, raportul de tara care va fi facut public astazi la Bruxelles mentioneaza "draga de ANI" (vorba lui Basescu) printre putinele bile albe ale Romaniei. Asta pentru ca, desi are doar jumatate de an de activitate, aproximativ o suta de persoane – in mare parte politicieni – au stirnit deja interesul inspectorilor Agentiei. Dupa cum se stie, principala arma a acestora din urma este declaratia de avere a bugetarului, dar seful ANI nu exclude o strinsa colaborare cu alte institutii pentru contabilizarea fiecarui banut. Inclusiv serviciile de informatii vor intra oficial in hora de combatere a coruptiei si a infractiunilor de natura fiscala, desi exista toate motivele sa credem ca ele au activat si pina acum, dar sub acoperire. Si rezultatele s-au dovedit a fi la fel, sub acoperire.

Incomparabil mai mult zgomot fac procurorii binecunoscutei Directii Nationale Anticoruptie, prin miinile carora au trecut deja suspecti cu greutate din lumea politica si cea financiara, dar pe capul carora apasa cele mai mari presiuni care se presupune ca se fac din toate partile. DNA a fost deja nominalizata cu bila alba si in precedentul raport pe justitie al Comisiei Europene, chiar daca inca este neputincioasa in cazul fostilor sau actualilor ministri cu statut special de parlamentari. In ciuda acuzatiilor de aservire politica, mai multe dosare grele au ajuns in instanta, dar, ca un facut, nici un mare corupt nu a putut fi azvirlit dupa gratii.

In consecinta, presiunile au inceput sa se directioneze si spre puterea judecatoreasca, ai carei slujbasi dau vina pe procurori si pe sistemul legislativ stufos, plin de carente. Supraincarcarea instantelor cu procese i-a motivat insa pe magistrati sa-si caute singuri recompense, pe care le-au si obtinut rapid, sub forma de restante salariale, 200 de milioane de euro in total. De fapt, ei n-au facut decit sa aplice legea "cine-mparte parte-si face", asa cum, inaintea lor, au facut membrii celorlalte puteri in stat – legislativa (parlamentarii) si executiva (Guvernul). De fapt, nepasarea guvernantilor este vinovata de aparitia acestei forme de coruptie neprevazuta in Codul penal, care s-ar putea numi automituire.

E drept ca si alte categorii socio-profesionale obtin cite ceva: salariul minim va creste, profesorii vor primi procentele negociate anul trecut, se maresc si pensiile – toate acestea, ca un facut, in ajunul alegerilor. Spaga electorala? Da, dar una legala. Dincolo de parlamentare, se stie, e tacere.