„Moldova se dezvoltă” în vreme ce Ardealul chiar se dezvoltă

„Bucureştiul nu vrea descentralizare” e o lozincă rostogolită des în ultimii ani prin părţile Moldovei, deopotrivă de administraţia locală şi societatea civilă. Între timp, în cealaltă parte a ţării, până la sfârşitul lunii ianuarie urmează să fie lansată licitaţia pentru execuţia lucrărilor de construire a 140 de kilometri din drumul expres Oradea – Arad. Dintre aceştia, 60 de kilometri, în regim de autostradă. E un proiect asumat cap-coadă de autorităţile locale (CJ Bihor/Arad şi primăriile Oradea/Arad), în care Bucureştiul a jucat un rol marginal. Investiţia de 2,6 miliarde de euro este finanţată în principal cu fonduri europene şi va trebui finalizată în doi ani de la prima lopată. Presa de profil a remarcat că descentralizarea a redus semnificativ birocraţia şi maturizarea proiectului.

E un exemplu de succes care arată că atunci când autorităţi locale vecine îşi dau mâna, îşi suflecă mânecile şi trec la treabă, mult blamatul „centru” tace şi înghite. Dar avem şi prin părţile astea exemple de colaborare între administraţii locale „prietene”. Chiar de multişor timp. În iulie 2019, şapte municipii din zona de nord-est au semnat actele de înfiinţare a asociaţiei „Moldova se dezvoltă” (Botoşani, Câmpulung Moldovenesc, Iaşi, Piatra Neamţ, Roman, Suceava şi Vatra Dornei). Preşedintele asociaţiei, Mihai Chirica, explica la momentul respectiv că lumea asistă la „un moment istoric” şi că cei şapte edili şi-au „luat destinul în propriile mâini”. Primarul Iaşului enumera succint şi proiectele ce urmau să beneficieze de lobby-ul noii asociaţii, majoritarea din zona infrastructii rutiere, inclusiv drumuri expres şi şosele de centură. „Vom fi o voce puternică şi nu vom sta cu mâinile încrucişate când nevoile noastre vor deveni bătaia de joc a guvernării acestei ţări”, promitea Mihai Chirica. Din iulie 2019, „vocea puternică” nu s-a mai auzit niciodată. Google nu consemnează vreun eveniment organizat sub marca asociaţiei, iar ChatGPT ridică din umeri: „La momentul meu de cunoaştere nu am informaţii specifice despre o organizaţie sau asociaţie numită «Moldova se dezvoltă»”. Nici măcar două-trei chermeze de formă (sau simpozioane cum le numesc liberalii ieşeni) n-au succedat „momentului istoric”.

În timp ce autorităţile locale din Bihor şi Arad îşi construiesc de „capul lor” un drum expres, parţial în regim de autostradă, cu 2,6 miliarde de euro, Iaşul şi vecinii săi nu sunt în stare să menţină în viaţă un banal ONG. De aici trebuie să plecăm atunci când discutăm despre discrepanţele apărute în dezvoltarea regională.

Vom avea în regiunea Moldovei vreun proiect major gândit local de la zero (nu drumuri judeţene peticite în decenii) şi dus la capăt în colaborare de administraţiile locale? Nu prea curând. Pentru că administratorii publici din zonă îşi cunosc lungul nasului. Lideri precum Chirica, Alexe, Flutur etc. ştiu că au în subordine sute de funcţionari incompetenţi cărora numai de drumuri expres şi corespondenţe cu Bruxelles-ul nu le arde. Şi mai ştiu că alegătorii lor pot fi uşor amăgiţi prin reamenajarea unui parc sau văruirea unei şcoli. Aruncaţi o privire pe proiectul de buget al Iaşului publicat luni de ZDI. Nicio investiţie majoră care să sară în ochi, niciun proiect să zici că la Roznovanu se munceşte. Cumpărăm tramvaie (că bani sunt şi nu-ţi trebuie multă minte să organizezi licitaţia), plus cârpeli la investiţii nefinalizate în anii precedenţi. La atât se reduce „viziunea” Iaşului, ce pretenţii să ai de la oraşele/judeţele „surori”?

PS. În rarele ocazii când vecinii îşi dau mâna îţi doreşti să nu se fi întâmplat. Vezi colaborarea dintre Neamţ şi Iaşi pentru spitalul din Leţcani, o dovadă a incompetenţei funcţionărimii locale din cele două judeţe.