Câteva întrebări pentru noul primar al Iaşului

Stimate domnule Mihai Chirica,

Daţi slavă Domnului! Cu voia Sa, aţi ajuns primar al Iaşului. Este o mare realizare şi trebuie să vă bucuraţi, împreună cu cei care v-au votat. Şi împreună cu capii Bisericilor, care, prin delegaţi, au binecuvântat ieri voia Celui de Sus. Aşa trebuie să fie lucrurile şi e bine să duceţi tradiţia mai departe. La noi, administraţia şi Biserica sunt complementare, una are ceea ce nu găseşti la cealaltă. Biserica are autoritate fără democraţie, şi viceversa, administraţia este democratică, dar nu are autoritate. Cât priveşte pe ceilalţi, cei care nu v-au votat şi cărora Divinitatea nu le-a hărăzit un rol atât de important în facerea istoriei, îşi vor face datoria de cetăţeni de rând ai urbei noastre, obişnuiţi cu intrarea de serviciu, dinspre fosta Stare Civilă, de pe scările căreia nu vor pregeta să vă urmărească.

A fost o campanie electorală atipică, în care nu s-au spus multe lucruri. Nu s-a vorbit de proiecte, în ciuda faptului că aţi demarat o campanie de consultare publică tocmai pe acest subiect. Aţi evitat dezbaterile publice, din teama, probabil, de a nu alimenta retorica găunoasă, polemica suburbană şi gustul pentru senzaţional. Lucrurile importante se discută la birou, nu în dezbateri publice, şi au nevoie de timp, aşa cum spun cei din partidul pe care îl reprezentaţi. În liniştea campaniei, aş fi vrut totuşi să vă aud răspunzând unor întrebări. Păcat, pe de o parte, pentru că nu au fost puse, iar, pe de altă parte, pentru că situaţia electorală nu a permis acest lucru. De altfel, dumneavoastră şi echipa câştigătoare aţi manevrat în aşa fel lucrurile încât orice privire mai indiscretă părea a fi un sacrilegiu. Iar cine o arunca intra la bătaia ciomegelor presei de şantaj, care, absolut întâmplător, vă susţinea. Dar acum, odată ajuns primar, aceste întrebări nu vă mai pot face rău. Nu le mai puteţi interpreta ca fiind opera unor răuvoitori. Iată-le, vă rog:

De ce, oare, în jurul dumneavoastră, în echipa lărgită, nu s-a văzut nimeni din generaţia optzeci sau nouăzeci, a celor care au făcut FILIT, care reprezintă avangarda culturii ieşene? Această observaţie, la pachet cu aceea că mediul academic nu v-a sprijinit, preferând mai degrabă candidaţii fără şanse, mă face să cred că aveţi o problemă în a relaţiona cu  partea care dă valoare autentică oraşului nostru. La fel ca dumneavoastră, predecesorul Gheorghe Nichita a preferat galeria echipei de fotbal decât scuarul academic, realizând dezechilibrul abia spre final de mandat, când a încercat o apropiere de intelectuali. În acest sens l-a pus pe inegalabilul domn Adi Cristi director la Casa de Cultură a municipiului. Nu ar fi o idee bună, prin urmare, să regândiţi aceste relaţii?

Apoi, mă întreb de unde apropierea dumneavostră de cloaca presei de şantaj? Chiar nu realizaţi că esenţa răului public, a minciunii, a dezinformării comandate, şantajului şi terorii şi-a făcut cuib acolo? Ce vă leagă de un asemenea mutant? Cum puteţi frecventa acest bordel de presă fără mustrări de conştiinţă ? Nu aveţi scuza neştiinţei, pe care o afişa predecesorul. În lipsa acesteia, rămâne alegerea conştientă sau cea forţată, ambele la fel de îngrijorătoare. Care din cele două este până la urmă?

Care vă sunt valorile, domnule primar? Aţi uitat să le susţineţi în campania electorală. Pe unele le-aţi afişat public şi le-aţi contrazis în comportament sau viceversa. Prestaţia dumneavoastră lasă loc la o multitudine de ipoteze. Sunteţi, cum s-ar spune, o ecuaţie cu o infinitate de soluţii. Nu ar fi bine să alegeţi câteva? Nu ar fi bine să nu mai spuneţi “Da” la toată lumea? Să vă definiţi cine vă sunt prietenii şi cine vă sunt duşmanii?

Cum vedeţi dumneavostră, de fapt, oraşul Iaşi? Nu există o proiecţie pe care să o fi schiţat clar până acum. Lipsa acesteia, coroborată cu confuzia generată de complicităţile de mai sus mă fac să cred că nu aveţi una şi că sunteţi într-o continuă improvizaţie. Aşa cum aţi improvizat cu pietonalul Ştefan cel Mare, cu strada Lăpuşneanu şi cu Piaţa Unirii. Vrem să ştim ce gândiţi, nu care vă e norocul.

În fine, mai continuaţi cu cumătriile? Nu poţi să fii primar şi să cununi sau să botezi fiii şi fiicele celor care fac afaceri de milioane de euro cu primăria. La acest capitol trebuie să remarc faptul că aţi oprit contractul cu cumătrul de la “Unistil”. E un act de curaj şi este de apreciat. Tot o bilă albă meritaţi pentru tăria de spune un “nu” bătăuşului din consiliul local, acel individ care dădea acum câteva luni cu capul în gură pe holurile de la partid şi căruia păreaţi a-i fi dator. Dar multe încă mai sunt de făcut şi păreţi a fi ezitant. Sau interesat.