Abordând mediul pictural ca mediu al culturii memoriei, Lucian Brumă propune o serie de reprezentări picturale ce funcţionează ca instrumente ale menţinerii şi consolidării memoriei Holocaustului. Arhivarea suferinţei, topografierea traumei, indexarea mărturiilor – explorate ca metode artistice de lucru – se constituie, totodată, ca metafore instrumentate într-un mediu al reamintirii: pictura. În acest sens, lucrările lui Lucian Brumă – ca mărturii ale unor vieţi netrăite – trimit către trecutul recent, al antisemitismului românesc care, inspirat de ideologia europeană corespondentă, a expropiat, deportat şi exterminat sute de mii de cetățeni români de etnie evreiască.

Paradigma memorială în care se constituie arheologiile vieții sociale este fundamentată pe istoria locală care implică o formare discursivă a identităţii – bazată pe experienţa traumei –, fiecare experienţă individuală contribuind la complexa stratificare a vieţii sociale, a cărei organicitate constituie obiectul de studiu al arheologiei sociale. În acest sens, Lucian Brumă vorbeşte despre trauma locală a Progromului de la Iași, din 1941, în care peste 13 000 de evrei au fost uciși într-o acțiune de purificare etnica aparținând regimului Antonescu, care a purtat numele de „Curățirea terenului”.

Viaţa netrăită a acestor oameni – marginalizaţi cultural, social şi economic, privaţi de identitate, proprietate şi libertate, înșelați de un stat dezis de obligațiile consituţionale referitoare la egalitatea drepturilor minorităţilor, terorizaţi, mutilaţi, închişi în trenuri de marfă în care au murit de foame, sete şi dizenterie, deportaţi în Transnistria şi Kazahstan, trimişi în lagăre, supuşi umilințelor şi atrocităţilor antisemite, sfârşind prin a fi ucişi în masă sau vânduţi, ulterior, în timpul regimului comunist – subzistă prin noi şi rezistă ca lecţie pentru umanitate.

Lucian Brumă (n.1976) a absolvit programul de studii masterale în Arte Vizuale, specializarea Pictură, în cadrul Universității Naţionale de Arte „George Enescu” din Iași. Practica sa artistică, angajată în investigaţii conceptuale, tematizează memoria, condiția artistului în societate, precum și relaţiile sociale, provocând privitorul la o analiză mai profundă și o receptare subiectivă a mesajului propus. Ultimele expoziții personale: „Think about the box”- Galeria apArte, Iași (2016), „Samādhi”- Galeria „Nicolae N.Tonitza”,  Bârlad (2016), „Reguli în afara jocului” - World Bank Bucharest, Bucureşti (2014). 

Borderline Art Space promovează arta contemporană produsă în diverse situații sociale, politice și existențiale de graniță și dezvoltă discurs critic legat de problematici și poetici actuale. Borderline Art Space este interesat să expună atât artiști emergenți, cât și artiști cu o practică deja recunoscută și, în timp ce contribuie la dezvoltarea structurii instituționale artistice, își asumă, de asemenea, angajamentul pentru un rol educațional.