Mircea Cărtărescu la Iaşi: “Sunt numeroşi ticăloşi în istoria literaturii care au scris bine”

Au avut loc decernarea Premiului Institutului Cultural Român pentru cea mai bună traducere a unei cărţi din limba română în anul 2022 şi decernarea Premiului liceenilor pentru cea mai îndrăgită carte a anului 2022, ce au fost urmate de întâlnirea cu Mircea Cărtărescu.

Premiul pentru cea mai bună traducere a cărţii „Solenoid”

Anul acesta, Premiul pentru cea mai bună traducere a unei cărţi din limba română în anul 2022, acordat de Institutul Cultural Român, ajunge peste ocean, la profesorul american Sean Cotter, care a tradus în limba engleză romanul „Solenoid” al lui Mircea Cărtărescu.

Au fost trei evaluatări: Laura Sitaru, una dintre cele mai cunoscute traducătoare de limba arabă şi decan al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine din cadrul Universităţii din Bucureşti, Simona Kessler, cel mai cunoscut agent literar autohton, şi Codrin Liviu Cuţitaru, profesor laa Facultatea de Litere din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”.

Sean Cotter nu a putut fi prezent la Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere, dar premiul acordat de Institutul Cultural Român a fost acceptat de Mircea Cărtărescu.

„Este o recunoaştere foarte importantă pentru mine şi îmi pare rău că din cauza unor probleme de familie nu am putut fi prezent în cadrul Festivalului FILIT. Premiul este semnificativ pentru mine, deoarece vine din România. Ştiţi ce munte am încercat să urc traducând romanul domnului Cărtărescu. Recunosc că nu am reuşit să ajung în vârful muntelui, pentru că o traducere nu este niciodată la fel ca originalul”, a precizat Sean Cotter într-un mesaj înregistrat pentru FILIT.

Premiul liceenilor pentru cartea „Sunt oare un călău?”

Premiul liceenilor pentru cea mai îndrăgită carte a anului 2022 a mers către Lilia Calancea, pentru romanul „Sunt oare un călău?”. „FILIT-ul este un vis frumos pentru mine, chiar prea frumos! Acum îmi dau seama că într-un vis totul poate fi posibil. Sunt femeia care ştie să scrie, să citească şi am ajuns să fac nişte cercetări legate de identitate. Am ajuns cu cercetările la Treblinka, după care am scris romanul «Sunt oare un călău?», iar acum am un ritual înainte de somn. Spun «mulţumesc, Doamne, pentru încă o zi în care m-ai ajutat să rămân om!», pentru că am înţeles cât de greu îmi vine în fiecare zi să păstrez omul din mine. Am înţeles că rolul literaturii este să ne ajute să rămânem oameni mai ales în timpurile acestea grele şi de mare cumpănă”, a menţionat Lilia Calancea pe scena Teatrului Naţional din Iaşi.

Cărţile nominalizate pentru Premiul liceenilor pentru cea mai îndrăgită carte a anului 2022 au fost „Sunt oare un călău?” de Lilia Calancea, „Cerul ca oţelul” de Cosmin Leucuţa, „Gene dominante” de Ştefania Mihalache, „Abraxas” de Bogdan-Alexandru Stănescu şi „Repetiţie pentru o lume mai bună” de Mihai Radu.

Mircea Cărtărescu: „Eşti dispus să îţi dezvălui inima în faţa unor necunoscuţi?”

Seara FILIT a continuat cu Mircea Cărtărescu, care a vorbit despre turneele sale, despre cum natura umană separă talentul de caracter şi despre cum, la 60 de ani, au început să îi placă oamenii. Cu peste 120 de volume publicate în străinătate, în 25 de limbi, şi cu numeroase premii internaţionale, scriitorul a încheiat Festivalul Internaţional de Literatură şi Traducere într-o notă optimistă prin discuţia cu Mirela Nagâţ,

Mirela Nagâţ a spus că, în ziua de azi, scriitorul a ajuns să fie un fel de showman care trebuie să îşi însoţească creaţiile, un om care intră în cultura media şi care se supune legilor consumului. Cărtărescu a explicat că nu orice scriitor poate face turnee sau poate fi capabil să vorbească în public. „Sunt unii scriitori taciturni, precum Sadoveanu. Nu toată lumea este aptă să vorbească în public, să facă turnee şi să apară în mijlocul unor necunoscuţi, pentru că poţi, de exemplu, să le spui o glumă iar ei să nu râdă, pentru că umorul lor este altul. Un scriitor care poate să facă lucrul acesta, cred că trebuie să fie dispus să îşi dezvăluie inima. Eşti dispus să îţi dezvălui inima în faţa unor necunoscuţi, fie români, fie străni? Dacă eşti dispus să faci asta, să fii sincer şi să nu ai nimic de ascuns, atunci vei fi primit bine de public. Dacă eşti un om mai tăcut, mai discret şi mai rezervat, este mai greu”, a precizat Mircea Cărtărescu.

Acesta este invitat de institutele culturale în diverse turnee unde întâlneşte persoane care vor să afle părerea sa despre politica internaţională şi lumea literară sau ce scriitori din România ar recomanda pentru a fi traduşi. A dezvăluit că are mereu o listă cu scriitori români care îi plac şi care crede că ar merita să fie traduşi.

„Pentru mine, este o mare bucurie să cunosc oamenii. Am fost destul de singuratic toată viaţa, iar acum mă bucur de fiecare om care mă ascultă şi cu care discut în faţa unei cafele sau a unei halbe de bere. A început să îmi placă de oameni, cred că de pe la 60 de ani în sus, pentru că până atunci nu prea îi observam”, a mărturisit Mircea Cărtărescu.

Eticul în literatura lui Cărtărescu

Întrebat cum reprezintă în ficţiune violenţa sau răul, scriitorul a explicat că nu i s-a întâmplat niciodată, cu excepţia perioadei comuniste, ca editorul său să îi propună să elimine anumite pasaje din cărţile sale, pe motiv că nu ar fi primite cum trebuie de public. „Este un lucru important să fiu respectat ca scriitor şi să îmi respect publicul cititor. Adică, trebuie să mi se respecte libertatea cuvântului”, a spus Mircea Cărtărescu. Acesta a explicat că există totuşi posibilitatea ca după publicare să fie ţinta unor nemulţumiri. „Este şi latura de după publicare, o latură mai complicată în care poţi fi ţinta unor argumente care ţin de corectitudinea politică, mai de bun simţ sau extreme, iar, uneori, pot merge la ţintă. Poate scormonind prin textele mele se poate lega cineva de vreun cuvânt sau de vreo expresie, dar, până la urmă, gura lumii e slobodă. Niciodată nu vei potoli lumea, întotdeauna vor avea ceva de comentat”, a precizat scriitorul.

Autorul romanului “Theodoros” consideră că eticul nu trebuie eliminat din artă. „Literatura are legătură cu eticul, dar este vorba despre o anumită legătură, nu despre una ideologică. Cred că se referă şi la persoana scriitorului, dar şi la caracterul operei pe care o scrie. Ar fi minunat ca artistul să fie un om pur şi bun şi să scrie lucruri minunate. Lucrul acesta este rar în literatură, pentru că funcţionează toate posibilităţile”, a explicat Cărtărescu. El a spus în cadrul întâlnirii FILIT că pot exista trei tipuri de scriitori: „Cel mai bun caz este cel în care un scriitor este bun şi va scrie doar cărţi bune. Există şi varianta ca un om bun să scrie cărţi proaste. Cazul dramatic este când oameni răi scriu bine şi există numeroşi ticăloşi în istoria literaturii universale care au scris bine”. De ce? Pentru că natura umană desparte talentul de caracter. “Caracterul este una, talentul este alta. Pot fi oameni inteligenţi şi talentaţi care să nu aibă caracter”, a completat scriitorul.

FILIT 2023

În perioada 18-22 octombrie 2023, s-a desfăşurat cea de-a XI-a ediţie a Festivalului Internaţional de Literatură şi Traducere. Au avut loc peste 130 de evenimente la care au participat invitaţi din 25 de ţări, întrucât, timp de cinci zile, Iaşul a devenit epicentrul întâlnirilor dintre pasionaţii de literatură, scriitori, traducători, manageri culturali, editori, jurnalişti, muzicieni, fotografi şi activişti din întreaga lume.

FILIT este organizat anual de Muzeul Naţional al Literaturii Române din Iaşi şi este finanţat de Consiliul Judeţean Iaşi. Ediţia din acest an s-a desfăşurat sub înaltul patronaj al Reprezentanţei Comisiei Europene în România şi sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO.