Anunturi de Mica Publicitate
Abonament la editia electronica
Iasi Tv Life
TeleM
TVR Iasi Telejurnal
Abonament la editia tiparita

vineri, 29.03.2024

Crochiuri economice

Noul Cod de procedură fiscală: schimbări dictate de hotărâri ale CJUE

GALERIE
cod procedura fiscala
  • cod procedura fiscala
- +

La împlinirea a trei ani de la adoptare, Noul Cod de de procedură fiscală (NCPF), deşi putea fi văzut drept bine elaborat, de neschimbat pentru măcar vreo cinci ani, înregistrează, iată, nu mai puţin decât 18 schimbări majore. 90% dintre acestea au venit pe calea ordonanţelor de urgenţă (OUG), deşi multe din motivele modificărilor/adăugirilor la textul iniţial puteau fi (între)văzute chiar de la început. O ultimă modificare intervenită în iulie a.c. (prin Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor), este adevărat, se datorează (şi) unor raţiuni derivate din legislaţia europeană. 

Este vorba despre faptul că respectiva lege vine să transpună două importante Directive: cea având nr. 849/2015 (a Parlamentului European şi a Consiliului) privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului (...), dar şi Directiva (UE) 2.258/2016 a Consiliului de modificare a Directivei 2011/16/UE în ceea ce priveşte accesul autorităţilor fiscale la informaţii privind combaterea spălării banilor (http://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/216157). Numai că, la mai puţin de o lună de la publicarea amintitei legi, este iminentă o nouă revizuire a textului NCPF. Mai concret, jumătatea lui august a.c. ne găseşte cu un Proiect de Ordonanţă de Guvern (OG), pus în extenso în dezbatere publică, cu trebuincioasa Notă de fundamentare, aşişderea.

Titlul actului normativ este cât se poate de grăitor, incluzând şi expresia ”Ordonanţă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare”. Dar să vedem ce urmează a se modifica/completa şi, mai ales, de ce. Motivaţia de bază a revizuirii este una aparte. Aceasta pentru că modificările dictate de unele Hotărâri ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) nu sunt foarte frecvente. Două asemenea documente, adoptate în ultimii doi ani, intră în discuţia de aici: Hotărârea CJUE ECLI:EU:C:2018:283 în Cauza Zabrus (C-81/17) şi Hotărârea CJUE ECLI:EU:C:2017:843 în cauza Ispas (C-298/16). Cunoscând că niciun text normativ naţional nu poate să contravină jurisprudenţei CJUE, Executivul îşi propune acum, prin Proiect de OG, să aducă îndreptările cuvenite. De fapt, obiectivul demersului este ceva mai larg, vizând (în formularea guvernamentală) ”îmbunătăţirea echilibrului în relaţia dintre organele fiscale şi contribuabili, simplificarea procedurilor de administrare a creanţelor fiscale şi o mai bună claritate a textului de lege, eliminând interpretările neunitare” (Cf. Notă de fundamentare, disponibilă la: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/resurse/transparenta/nfproiectordonantalege207_14082019.doc). Dar, iată, pe scurt, ce scotea în evidenţă CJUE, la 26 aprilie 2018 (Cauza Zabrus). Nu mai puţin decât cinci articole din Directiva 2006/112/CE a Consiliului privind sistemul comun al TVA (modificată în 2010) s-a constatat a fi încălcate, de moment ce norma procedurală românească ”prin derogare de la termenul de prescripţie de cinci ani prevăzut de dreptul naţional pentru corectarea declaraţiilor privind TVA, împiedică, în împrejurări precum cele din litigiul principal, o persoană impozabilă să efectueze o astfel de corectare în vederea exercitării dreptului său de deducere pentru simplul motiv că această corectare priveşte o perioadă care a făcut deja obiectul unei inspecţii fiscale” (https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uriâecli:ECLI:EU:C:2018:283).

Totodată CJUE relevă că astfel, reglementarea naţională încalcă principiile efectivităţii, neutralităţii fiscale şi proporţionalităţii. Spre remediere, între altele, Guvernul propune introducerea (la art. 128 CPF) ”a posibilităţii efectuării reverificării inspecţiei şi la cererea contribuabilului (...), în situaţiile în care acesta nu poate corecta declaraţia fiscală” (http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/resurse/transparenta/nfproiectordonantalege207_14082019.doc). Reverificarea, însă, presupune îndeplinirea a două condiţii cumulative ”a) după încheierea inspecţiei fiscale apar date suplimentare care erau necunoscute organului de inspecţie fiscală sau, după caz, contribuabilului, la data efectuării inspecţiei fiscale; b) datele suplimentare influenţează rezultatele inspecţiei fiscale încheiate” (OG/Proiect, disponibilă la: http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/resurse/transparenta/proiectordonantalege207_14082019.doc). În cealaltă cauză amintită (Ispas), CJUE învederează că ”Principiul general al dreptului Uniunii al respectării dreptului la apărare trebuie interpretat în sensul că, în cadrul unor proceduri administrative de inspecţie şi de stabilire a bazei de impunere a TVA, un particular trebuie să aibă posibilitatea să i se comunice, la cerere, informaţiile şi documentele care se găsesc în dosarul administrativ şi care au fost luate în considerare de autoritatea publică la adoptarea deciziei sale” (https://costas-negru.ro/hotararea-cjue-din-9-noiembrie-2017-afacerea-c-298-16-ispas/). Ni se aminteşte că este totuşi o excepţie, şi anume când ”obiective de interes general justifică restrângerea accesului la respectivele informaţii şi documente”.

Spre remediere, Guvernul propune introducerea unui nou alineat (9) la art. 127 (CPF), cu următorul conţinut: ”Contribuabilul/plătitorul are dreptul de a fi informat cu privire la orice alt mijloc de probă obţinut de organul fiscal urmare acţiunilor ce au constituit cauze de suspendare (...) şi care are legătură cu situaţia fiscală a contribuabilului/plătitorului” (http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/resurse/transparenta/proiectordonantalege207_14082019.doc). Excepţia este similară celei anterior amintite (situaţia ”în care obiective de interes general justifică restrângerea accesului la respectivele probe, caz în care contribuabilul este informat în mod corespunzător despre obiectivele a căror protejare împiedică accesul acestuia la probe” (Idem). Odată adoptat actul normativ la care facem referire, vom avea mult mai multe intervenţii şi asupra altor articole din NCPF. Noi am dori să mai reţinem ca fiind foarte important doar faptul că se stopează posibilitatea demarării ”a două proceduri judiciare paralele prin a căror soluţionare se poate aduce atingere principiului securităţii raporturilor juridice, în sensul că într-o procedură se poate da o soluţie contrară celei date în cealaltă procedură” (V. Cauza Lungu împotriva României, CEDO 2014, http://ier.gov.ro/wp-content/uploads/cedo/Lungu-%C8%99.a.-%C3%AEmpotriva-Rom%C3%A2niei.pdf). Deşi greu de crezut, în realitate se putea ajunge aici cu uşurinţă (https://costas-negru.ro/proces-fiscal-vs-proces-penal-cedo-lungu-si-altii-c-romania/, https://www.juridice.ro/353257/cauza-lungu-si-altii-c-romaniei.html). Explicaţia: prevederile anterioare ale CPF permiteau ca în urma controalelor fiscale să se încheie actele specifice procedurii şi, simultan, inspectorii să sesizeze organele de urmărire penală. Or, Proiectul analizat aici, introduce regula ca inspectorii fiscali, ”în situaţia în care există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni”, să întocmească doar proces-verbal de sesizare a organelor de urmărire penală, fără a mai perfecta şi raport de inspecţie fiscală (ori de verificare) şi decizie de impunere pentru acele sume care fac obiectul sesizării penale. Apoi, la art. 127 CPF ar urma să se adauge că inspecţia fiscală se poate suspenda şi atunci când cel verificat face obiectul unei cercetări penale care priveşte activităţi din perioada vizată de inspecţia fiscală ”în legătură cu mijloacele de probă privind stabilirea bazei de impozitare” ori dacă organele de urmărire penală i-au ridicat acte şi documente, fără să-i fi lăsat copii după acestea (http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/resurse/transparenta/proiectordonantalege207_14082019.doc). Actualul demers al legiuitorului delegat mai cuprinde introducerea de noi prevederi legate de aspecte precum: trecerea soluţionării contestaţiilor de la ANAF la MFP, furnizarea de către organul fiscal a unor informaţii care intră sub incidenţa secretului fiscal, includerea şi a consultantului fiscal în categoria persoanelor care pot reprezenta contribuabilul în relaţia cu organul fiscal pe baza unei împuterniciri speciale, introducerea ca excepţie de la regulă a efectuării verificării la domiciliul persoanei fizice etc. Deşi pare că avem de-a face cu o reformare masivă a NCPF, nu excludem ca, până la finele anului, alte iniţiative legislative, cu justificări (şi urgenţe) dintre cele mai diverse, să vizeze noi revizuiri şi corecţii ale normelor de procedurale fiscale. (prof. univ. dr. Ionel BOSTAN)

© Drepturi de Autor (Copyright) - Acest articol este proprietatea Ziarul de Iasi (www.ziaruldeiasi.ro) si este protejat de Legea dreptului de autor si drepturilor conexe (8/1996). Preluarea acestui articol se poate face, potrivit reglementarilor in vigoare, doar în limita a maximum 500 de caractere, urmate obligatoriu de un link directionat catre acest articol! Orice incalcare a acestor prevederi va fi supusa procedurilor pentru intrarea in legalitate si recuperarea daunelor.

Ultima ora

editorial

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dan CONSTANTIN

Moştenirea toxică ce o vor lăsa rectorii ajunşi la al treilea sau al patrulea mandat

Dacă distinsul profesor „X” sau remarcabilul „Z” au putut să treacă peste lege, eu de ce nu aş putea?

opinii

Roboţi

Codrin Liviu CUȚITARU

Roboţi

Robotul a trecut, treptat, de la „plimbarea” convulsivă pe coridoarele Universităţii, la alergarea „profesionistă”. Se arăta capabil să sară şi peste obstacole, plăcerea sa supremă fiind „să evite” deliberat, în viteză, femeile de serviciu îngenuncheate pe ciment şi prinse în efortul răzuirii gumelor de mestecat aruncate iresponsabil. Îngrijitoarele se speriau îngrozitor şi ţipau injurios după Robogică (foarte des îl numeau „pocitania dracului”!).

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

George ŢURCĂNAŞU

Despre discursul regionalist din Moldova (II)

Delestaţi de centru şi captivi între statalismul teritoriului post-sovietic de la est de Prut şi desconsiderarea de la nivelul Bucureştiului, moldovenii din România aleg soluţia cea mai simplă: ştergerea sau renunţarea la identitate. Exemplele sunt multiple şi deseori invocate în scrieri mai vechi, de la divergenţele teritoriale bucovineană (în plin nucleu statal al Moldovei), vrânceană şi gălăţeană, la tendinţele actuale ale tinerilor de a migra pentru studii spre centrele universitare externe Moldovei, deseori mai prost cotate decât Iaşul în sistemul universitar. În aceste condiţii, să nu înţelegi necesitatea unor mişcări care militează pentru scoaterea Moldovei din izolarea impusă de către centru e cam prea mult!

Spărgătoarea de coduri

Bogdan ILIESCU

Spărgătoarea de coduri

Viaţa unui copil de acum 40 de ani (şi aproape sigur şi înainte) era absolut fascinantă pentru că era înmuiată din plin în toată istoria omenirii şi în tot ce avea mai valoros, adunat până atunci, în cărţi. Da, lucrurile alea cu un aer prozaic, mărturia perpetuă a unei invenţii seculare, care, prin natura lor de a păstra scris orice gând pe care i-l încredinţai, obligau la multă atenţie, şi mare responsabilitate şi scriitorul, şi cititorul.

pulspulspuls

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Calcule matematice: am putea avea o premieră la locale la Iaşi de ne va durea mintea

Dacă tot v-am servit ieri aicea niscai aritmetică electorală de Bahlui, haideţi să continuăm şi azi cu olecuţă de analiză matematică plus geometrie diferenţială tot pe tema asta incitantă! Nu de alta, dar acuşi încep iar simulările de alegeri, şi măcar să fim pregătiţi.

Caricatura zilei

La reciclat pet-uri și doze

Când Sistemul Garantie Colectare te pune pe gânduri

Cumpara editia digitala

Vremea in Iasi

Curs valutar

Parteneri

    Intrebarea zilei

    Vladimir Putin, presedintele Federatiei Ruse, a declarant intr-un interviu dat jurnalistului american Tucker Carlson ca nu va ataca niciun stat NATO. Credeti ca isi va respecta cuvantul dat?

    vezi raspunsuri