La Iaşi, acest eveniment va fi omagiat prin conferinţe medicale, prin intermediul cărora, experţi în domeniu din Iaşi, România şi din străinătate, îşi vor prezenta experienţa şi direcţiile de care această boală are nevoie pentru a fi eradicată. De asemenea, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa“, precum şi Primăria, vor fi iluminate în roşu, vor fi afişate prin oraş bannere şi afişe publicitare iar, pentru publicul larg, în autobuze şi tramvaie vor fi prezentate filmuleţe care atrag atenţia asupra simptomelor de debut ale tuberculozei, a faptului că tratamentul este gratuit şi, cel mai important, că această boală se vindecă. Aflată printre primele 10 cauze de deces din lume, tuberculoza reprezintă una dintre cele mai serioase amenințări în domeniul sănătății publice, la nivel mondial. Astfel, numai în 2020, au fost înregistrate 9,9 milioane de persoane care s-au îmbolnăvit de tuberculoză (TB), în timp ce 1,5 milioane de oameni au murit din cauza acestei boli.

De asemenea, spun medicii pneumologi, circa 40% dintre cei care fac forme agresive, greu de tratat, nu mai pot fi salvați. Este vorba despre tuberculoza multidrog rezistentă (TB-MDR) și de tuberculoza extrem de rezistentă la tratament (TB-XDR). Să mai menționăm și faptul că 32% dintre cazurile suferinde și de TB și de HIV au decedat în ultima decadă. Tocmai de aceea, în mod paradoxal, deși este perfect vindecabilă, tuberculoza rămâne, din păcate, o cauză importantă de mortalitate în rândul populației din întreaga lume. „Practica medicală ne-a demonstrat că zguduirile sociale și economice importante au condus la apariția unor vârfuri epidemiologice impresionante. Sunt de notorietate numărul foarte mare de cazuri de TB înregistrate, la ani distanță, după război și după acea Revoluție din 1989. De exemplu, vârful cel mai mare de îmbolnăviri cu TB s-a înregistrat în 2002, 142,8 persoane/100.000 de locuitori. Ne așteptăm ca acest lucru să se întâmple și după acest lung episod de pandemie cu SARS CoV-2.

Scăderea locurilor de muncă, stresul provocat de toate aceste evenimente medicale aflate în dinamică, însăși existența noastră pusă sub semnul întrebării reprezintă suficiente motive să ne gândim că ne vom confrunta cu o reactivare a unor leziuni tuberculoase care erau inactive. Cel mai îngrijorător lucru este faptul că boala persistă în colectivități din cauză că nu sunt depistate la timp aceste cazuri. Iar pandemia cu SARS CoV-2 a încurcat inclusiv controlul tuberculozei prin distragerea de la un proces de supraveghere continuu dar și prin dirijarea fondurilor către pandemie“, a explicat dr. Adriana Sorete Arbore, coordonatorul tehnic județean al Programului Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei (PNPSCT) Iași.

De aceea, subraportarea și subdiagnosticarea cazurilor de tuberculoză rămâne, în continuare, o provocare majoră pentru pneumologi, în condițiile în care Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că un sfert din populația lumii are infecție TB. Astfel, se estimează că aproximativ 3.6 milioane persoane suferinde de tuberculoză nu sunt depistate și tratate în fiecare an, întreținând astfel sursele de infecție și boală TB în comunități. Pe de altă parte, la sfârșitul anului trecut, dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, directorul general al OMS, atrăgea atenția că suma resurselor medicale investite în Covid – prin redirecționarea resurselor din alte părți – și întreruperea tratamentului medical în timpul pandemiei sunt motive foarte serioase ca numărul cazurilor de TB să crească într-un mod alarmant. „Această realitate confirmă temerile noastre că întreruperea serviciilor esențiale de sănătate din cauza pandemiei Covid-19 ar putea da înapoi ani de progrese făcute împotriva tuberculozei“. Medicii pneumologi spun că, din cauza pandemiei, multe persoane cu simptomatologie respiratorie nu s-au mai adresat nici lor, nici medicilor de familie. Alți pacienți au abandonat tratamentul pentru că s-au gândit că se pot infecta cu Covid-19, dacă vin la medic, în spitale.

Cert este că pandemia SARS CoV-2 a influențat în mod negativ toate aspectele incluse în activitatea de supraveghere și control a tuberculozei, acest regres fiind observat atât la nivel național cât și la nivelul județului Iași. „La nivel național, 40% dintre pacienții cu tuberculoză nu s-au mai prezentat la medic. Este păcat, pentru că, din acest motiv, unii pacienți au ajuns foarte târziu la medic, cu plămânii aproape distruși și înalt contagioși. Pe de altă parte, din cauza pandemiei Covid-19, care ne-a limitat mult interacțiunea cu persoanele cu simptomatologie respiratorie, nu s-au putut depista multe dintre cazurile noi. Dar ele există și nu au putut fi controlate. Din păcate, ne întoarcem în timp cu 5-6 ani, în ce privește numărul cazurilor de îmbolnăviri și mortalitate prin tuberculoză. Pe de altă parte, chiar dacă fondurile pentru această boală nu au scăzut atât de mult, acestea nu sunt în concordanță cu necesitățile. Nu sunt bani pentru kit-urile de laborator, cele care pot pune un diagnostic de finețe: dacă persoana respectivă elimină mici cantități de microbi TB, dacă microbul prezintă rezistență, în funcție de acest lucru putând stabili tratamentul. Din păcate, lucrăm tot ca acum 100 de ani, în cele mai multe dintre cazuri, în ce privește modalitatea de diagnostic a pacientului“, a adăugat dr. Adriana Sorete Arbore.

La rândul lor, experții OMS susțin că există un deficit major de finanțare în tratamentul tuberculozei. De exemplu, în cazul tratamentului unui pacient multidrog rezistent, în general, acesta durează 24 de săptămâni, perioadă în care care bolnavul trebuie să ia, zilnic, cate 5 medicamente. Dintre acestea, doar unul singur costă 800 lei iar pacientul trebuie să ia, în primele două săptămâni, câte 4 astfel de medicamente într-o singură zi. Ceea ce înseamnă că, pentru această perioadă de două săptămâni, doar acest medicament costă 3.200 lei/zi. În anul 2018, costul mediu pentru tratamentul tuberculozei cu medicație de linia I a fost de 70 USD, pentru tratamentul de linia a II-a a cazului de TB-MDR de 2.200 USD iar pentru cazul TB-XDR de 7.000 USD. Poate și de aceea, multidrog rezistența rămâne o problemă importantă de sănătate publică, în ciuda medicamentelor descoperite și utilizate cu succes în ultimii ani; costul acestor medicamente este unul prohibitiv. Cu toate acestea, suma finanțării globale pentru tratamentul tuberculozei a scăzut de la 5,8 miliarde de dolari în 2019, la 5,3 miliarde de dolari în 2020 – ambele cifre depășind cu mult obiectivul de investiții anual de 13 miliarde de dolari stabilit de OMS. Investițiile în cercetarea și dezvoltarea tratamentelor pentru medicamente lipsesc, de asemenea, doar 900 de milioane de dolari fiind investiți la nivel global – mai puțin de jumătate din obiectivul de 2,2 miliarde de dolari.

Tocmai de aceea, tuberculoza reprezintă o povară pentru omenire, mai ales pentru grupele vulnerabile, cele care trăiesc în sărăcie. Statisticile spun că, din cauza tuberculozei, pacienții înregistrează pierderi financiare comparabile cu peste 50% din venitul lor. „Cu părere de rău, trebuie să spun că tuberculoza continuă să fie o boală care încă te marginalizează. Atât de către societate, cât și de propria percepție. Încă există pacienți care pun semnul egal între tuberculoză și cancer. Este foarte greu să-i scoți din cap, unui astfel de pacient, că este o boală vindecabilă. Alți bolnavi își exprimă îngrijorarea că TB se moștenește prin sânge. Evident, nimic mai fals. Tocmai de aceea, trebuie lucrat și la schimbarea mentalității pacientului. Acum se vorbește tot mai mult de o abordare centrată pe pacient, cu acordarea tratamentului preponderent în ambulatoriile de specialitate. Acesta pare să fie viitorul tratamentului în tuberculoză. Din ianuarie, acest an, tocmai pentru a veni în sprijinul pacienților noștri, am creat, deocamdată doar în municipiul Iași, un sistem de tratament la domiciliu. Inițiativa noastră are la bază un model de proiect recomandat de OMS și vizează 18 pacienți cu tuberculoză. Este vorba fie de pacienți nedeplasabili, fie de unii care stau în locuri greu accesibile.

Astfel, de 3 ori pe săptămână – luni, miercuri și vineri -, un asistent medical din cadrul Dispensarului TB Iași merge acasă la acești bolnavi, le duce medicația și îi supraveghează atunci când o iau dar, în același timp, fac și o evaluare socială, respectiv care sunt condițiile de locuit, dacă au lemne de foc, mâncare, dacă este curățenie în casă“, a mai completat coordonatorul tehnic județean al Programului Național de Prevenire, Supraveghere și Control al Tuberculozei (PNPSCT) Iași.

Ţintele strategiei END TB

Strategia End TB a propus un pachet de intervenții care se încadrează în trei piloni:

1.Îngrijirea integrată, centrată pe pacient, cu scopul depistării, diagnosticării, tratării și prevenirii precoce a bolii, la care toți pacienții să aibă acces neîngrădit, egal la servicii specifice de calitate, să beneficieze de vaccinare eficace, de tratament al afecțiunilor asociate, dintre care infecția HIV ocupă un loc important;

2. Politici îndrăznețe și acces la susținere mai intensă din partea guvernelor, a comunităților, a unor persoane private influente, cu scopul de a oferi fonduri suficiente pentru acoperirea costurilor de diagnostic precoce și tratament corespunzător, dar și pentru protecție socială. Concentrarea eforturilor către factorii determinanți sociali ai bolii, către persoane care trăiesc în sărăcie extremă, către persoane HIV infectate, către migranți, refugiați și detinuți;

3. Intensificarea cercetării și inovației, cu descoperirea unor noi metode de diagnostic, a unor noi strategii și tipuri de intervenții, a unor noi medicamente, cu stimularea cercetării operaționale și promovarea inovațiilor care să devină rapid accesibile în următoarea decadă. Pentru a ajunge la țintele propuse se recomandă un efort de scădere a incidenței globale a tuberculozei de la 2% pe an, cât era în 2015, la 10% pe an până în 2025 precum și reducerea mortalității de la 15%, în 2015, la 5%, în 2025. Dacă pandemia SARS CoV-2 nu ar fi apărut și dacă s-ar fi introdus metode noi de diagnostic, regimuri terapeutice mai scurte, mai sigure, mai eficace, dacă s-ar fi aplicat o chimioprofilaxie specifică mai eficientă și vaccinuri mai sigure, rata de scădere ar fi ajuns la 17% pe an, ducând, astfel, la eradicarea tuberculozei în 2035. Acordul politic pare a fi esențial pentru susținerea financiară a activităților specifice de luptă împotriva tuberculozei.