Planta tinereţii eterne: schinduful

vineri, 19 iulie 2013, 19:08
5 MIN
 Planta tinereţii eterne: schinduful

Cunoscută pe teritoriul ţării noastre din cele mai vechi timpuri, schinduful a fost pomenit de Dioscordie în tratatul său de farmacologie, acum două mii de ani, şi în care spunea că planta era folosită de către vindecătorii daci. Planta era folosită contra bolilor digestive şi de piept, pentru vindecarea rănilor şi tratarea ulcerelor, precum şi pentru revenirea lehuzelor. Însă scinduful datează de mai mult de 2000 de ani, fiind atestată în documentele scribilor romani. Apoi, în Arabia, zona Irakului de azi, această plantă era recunoscută ca un întăritor al organelor sexuale. În Egipt, de exemplu, era folosită ca ingredient în procesul de îmbălsămare a corpurilor faraonilor, iar seminţele erau considerate afrodisiace. Arabii îl utilizau şi contra căderii părului, iar în India, în medicina tradiţională ayurveda, se considera că schinduful are proprietăţi carminative, tonice şi afrodisiace. În China antică schinduful era la loc de cinste printre plantele medicinale deoarece se tratau cu ea impotenţa, fiind considerată cu efecte foarte puternice asupra sexualităţii.
O dată cu călugării benedictini care au cultivat-o în Europa în secolul VII, planta a intrat definitiv în fitoterapia curentă populară europeană. Astăzi, schinduful, Trigonella foenum graecum, se mai cultivă în India, în ţările din regiunea mediteraneană (Italia, Franţa, Spania, Grecia, Liban, Maroc, Algeria, Egipt), dar şi în SUA.

Să facem cunoştinţă cu schinduful

Plantă ierboasă de aproximativ 40 centimetri înălţime şi cu frunze verde deschis, schinduful poate fi întâlnit spontan la noi în ţară în zonele cu căldură suficientă, mai ales în judeţele Constanţa şi Brăila. El se poate şi cultiva, însă recoltarea seminţelor poate fi dificilă, deoarece necesită treierat pentru a le aduna.

Cum poate fi folosit schinduful?

În general, seminţele de schinduf, care se găsesc şi în magazinele specializate, se folosesc după ce se râşnesc, până se obţine o pulbere. De precizat, râşnirea se face cu zece minute înainte de a fi întrebuinţată pentru ca principiile active ale plantei să rămână intacte.
Ceaiurile din seminţe de schinduf se fac din una sau două linguriţe de pulbere peste care se toarnă apă fierbinte, o cană. Se lasă 20 de minte, apoi se strecoară şi se consumă înaintea meselor principale. Ceaiul combinat de schinduf se face dintr-un amestec de macerat la rece şi infuzie caldă de pulbere din seminţe. Se pun două linguriţe de pulbere în 250 ml apă de izvor la macerat timp de 12 ore. Se scoate maceratul (apa cu principiile active din plantă), iar peste pulberea umedă din cană se adaugă 250 ml apă clocotită care se lasă să se infuzeze aproximativ 20 minute. Se strecoară şi se amestecă cu maceratul preparat la rece.
Schinduful poate fi utilizat şi ca pulbere fin măcintă care s-a muiat cu apă până la obţinerea unei paste care se pune într-un tifon şi se aplică apoi pe locurile rănite. Cataplasma se menţine două-trei ore apoi se îndepărtează şi se aruncă. Cataplasmele nu sunt refolosite, de fiecare dată vor fi preparate cataplasme proaspete.

Un ajutor în tratamentul sexualităţii

Sterilitatea în cazul femeilor, dar şi al bărbaţilor, poate fi tratată cu pulberea din seminţe de schinduf. Tratamentul este de lungă durată – şase luni – şi se consumă zilnic câte şase linguri de pulbere. De obicei, tratamentele pentru sterilitate făcute cu schinduf se asociază cu ceaiuri sau poduse pe bază de brânca ursului. Are efecte mai ales în cazurile de sterilitate la persoanele cu probleme cu glicemia sau colesterol crescut.
În cazul femeilor ajunse la menopauză infuzia combinată de schinduf este de un mare ajutor. Infuzia combinată este preparată din macerat la rece şi cald care se consumă zilnic. Astfel, se pun 3 linguri de pulbere de schinduf într-o cană cu apă rece care va sta la macerat până a doua zi, când este făcută infuzia caldă. Se scurge maceratul şi peste restul de pudră de schinduf este adăugată o cană cu apă fierbinte care va sta 20 de minute până va fi strecurată, amestecată cu maceratul la rece şi apoi consumat zilnic.
Schinduful menţine tonusul ţesuturilor, ajută la reglarea activităţii endocrine, prevenind cancerul ovarian şi mamar. De asemenea, previne eliminarea calciului din oase şi apariţia osteoporozei. Tratamentul este sub formă de cură de 30 de zile timp în care zilnic se beau 3 căni din combinaţia de infuzii.

Piele curată şi sănătoasă cu schinduf

Cataplasmele din pudră de seminţe de schinduf sunt de un real ajutor şi în cazul ulcerelor varicoase. Se aplică o cataplasmă pe zona afectată, timp de o oră, apoi se îndepărtează cu apă călduţă.
Cataplasmele de schinduf sunt recomandate şi în cazul eczemelor cu sau fără mâncărimi. Efectul este calmant, antiinflamator şi combate senzaţia de mâncărime. Cataplasma se prepară cu oţet şi apă. Se poate adăuga şi o lingură de praf de mentă pentru efectul răcoritor pe care îl adduce menta.
Deoarece are efecte puternice asupra glicemiei, provocând scăderea acesteia, este recomandat pentru diabetici, dar când se începe o cură cu schinduf se recomandă mai întâi să consulte un specialist. În caz de sarcină se va evita consumul seminţelor deoarece pot provoca contracţii. După cum se vede schinduful este una din plantele din fitoterapia românească foarte bine tolerate de om, contraindicaţiile rezumându-se doar în cazul gravidelor. Reamintim că orice tratament pe bază de plante medicinale are nevoie de avizul unui specialist în domeniu.

Eugeniu RĂDULESCU,

Comentarii