Cel mai mare producător de vinuri de la noi din judeţ a ajuns anul trecut la afaceri de 180 de milioane de lei, cu cele două firme ale sale. La mare depărtare de producătorul de pe locul secund, care ajunge la o cifră de afaceri de 31,3 milioane de lei. Majoritatea producătorilor sunt mici, cu cifre care abia ajung la un milion de lei. Per total, producătorii şi cultivatorii din judeţul nostru împart un tort de aproape 200 milioane de lei, licorile lui  Bachus aducând afaceri frumoase în judeţul nostru. Din cei 16 firme înregistrate la Registrul Comerţului şi Camera de Comerţ, două au cifră de afaceri 0 iar patru au peste 10 milioane de lei.

Vin puţin şi mai slab

Ploile în exces din lunile iunie şi iulie au dat peste cap calculele producătorilor de vin. Ei susţin că vremea rea din această vară a diluat concentraţia de zahăr din struguri, prin urmare vinurile vor ieşi anul acesta mai slabe în tărie, vor fi mai „easy to drink”, cum le place lor să spună. În 2017 însă, producţia a fost mai mare pentru că nu au fost problemele cu agenţii patogeni. Strugurii au avut zahăr mai mult iar aromele au fost mai puternice. Dacă toamna trecută, în judeţul Iaşi s-au recoltat de pe fiecare hectar, în medie, 9.500 de kilograme de struguri, anul acesta cantitatea a scăzut la o medie de aproximativ 7.800 de kilograme. Mai exact, la strugurii de masă cantitatea a fost de 7.600 de kilograme iar la cei pentru vin de 7.900 de kilograme. În prezent, în judeţul Iaşi există 10.500 de hectare de viţă de vie, din care 314 hectare cu struguri de masă şi 10.189 de hectare cu struguri pentru vin adică viţă de vie nobilă şi hibridă la un loc. Producţia este însă mai mare ca în 2016, când a fost o medie 7.300 de kilograme la hectar. Conform cifrelor adunate de la producătorii de struguri de către oficilii din agricultură, în judeţul nostru s-au cules în această toamnă în jur de 81.900 de tone de struguri, faţă de 97.000 de tone, câte au fost în 2017. Marii producători spun că anul acesta a fost unul greu şi că s-au lovit de multe impedimente. Primul în topul pe judeţ, după cifra de afaceri, este Cotnari SA, urmată de Casa de Vinuri Cotnari, ambele fiind sub sfera de influenţă a omului de afaceri Constantin Deleanu.

„În Podgoria Cotnari anul 2018 a fost un an foarte dificil. Dacă înainte de perioada ploioasă se anunţa un an perfect, atât din punct de vedere calitativ cât şi cantitativ (aproximativ 10% în plus faţă de 2017), după acele săptămâni cu precipitaţii, am reuşit sa recoltăm doar 95% din cantitatea recoltată în anul 2017. În ceea ce priveşte calitatea, au apărut mici probleme doar în anumite zone, în funcţie de soiul plantat şi tipul de sol care nu era pregătit pentru a absorbi o cantitate atât de mare de apa. În concluzie, deşi anul 2018 a fost un an dificil, suntem multumiţi de calitatea şi cantitatea obţinută”, a precizat Victor Deleanu, directorul general Cotnari, fiul lui Constantin Deleanu.

Acesta a mai precizat faptul că anul acesta, cantitatea totală de vin obţinută este de 15  milioane de litri. Suprafaţa totală pe care o exploatează Podgoria Cotnari este de aproximativ 1.750 ha, divizate în: 350 ha exploatate de către Casa de Vinuri Cotnari S.A. şi 1.400 ha exploatate de către Cotnari S.A. În ceea ce priveşte cantitatea recoltată, vorbim de valori cuprinse între 10 şi 12 tone pe hectar, în funcţie de soi şi o cantitate totală de 20.000 de tone de struguri. Cele două firme, Casa de Vinuri Cotnari şi Cotnari SA au o cifră de afaceri totală pe anul 2017 de aproximativ 180 de milioane de lei şi un profit net total de 22 de milioane de lei, realizat cu un număr de 445 de angajaţi. De precizat că firma cu cele mai mari afaceri este Cotnari SA, unde s-au raportat anul trecut 148 de milioane de lei. Comparativ cu anul 2016 cele două firme au înregistrat afaceri mai mari, acum doi ani fiind raportate la ANAF 152 de milioane de lei, însă un profit net mai mic, în 2016 acestea raportând 27,8 milioane de lei. În podgoria Cotnari sunt plantate doar soiuri româneşti de struguri, respectiv Grasa de Cotnari, Frâncuşa, Feteasca Albă, Tămâioasa Românească, Busuioaca şi Feteasca Neagră. Însă, în topul vânzărilor conduce detaşat Grasa de Cotnari, care este şi cel mai vândut vin românesc. Frâncuşa, Tămâioasa Românească şi Feteasca Albă sunt de asemenea în preferinţele consumatorilor. În creştere de la un an la altul sunt Busuioaca şi Feteasca Neagră, care stârnesc un interes din ce în ce mai ridicat în rândul consumatorilor, după cum spun reprezentanţii podgoriei. Cele 1.750 de hectare de viţă de vie sunt lucrate de compania Cotnari cu peste 400 de angajaţi permanenţi, la care se adaugă peste 1.500 de de muncitori sezonieri, în funcţie de lucrările din viticultură.

Un proiect inedit

Şi la Bucium producţia a fost sub cea de anul trecut, înregistrându-se 9.000 de kilograme pe hectar, faţă de 10.000 kilograme câte au fost anul trecut. Acum doi ani, producţia a fost însă sub 9.000 de kilograme pe hectar. Bucium nu vinifică doar din via proprie, ci şi de la producători independenţi. Agroindustriala Bucium SA a înregistrat în 2017 o cifră de afaceri de 13,5 milioane de lei, în creştere uşoară faţă de 2016, când s-au înregistrat afaceri de 13 milioane de lei. Şi profitul net a crescut de la un milion de lei la 1,3 milioane de lei. Astfel, societatea ocupă în topul producătorilor de vinuri de la noi din judeţ locul III, după cifra de afaceri. Pe locul patru se află firma Suin Trif, SRL, cu afaceri de 12,2 milioane de lei, dar care se ocupă doar cu cultivarea strugurilor. Pe locul cinci în topul după cifra de afaceri se află Casa Olteanu din satul Vişan, situat la câţiva kilometri de Iaşi. Crama Gramma produce în prezent vin atât pentru piaţa locală, cât şi pentru export.

„Noi am preconizat 6.000 de kilograme de struguri pe hectar dar am avut parcele de pe care am strâns 3.000 de kilograme. Noi avem viţă bătrână, de 50 de ani iar asta face ca pe hectar să fie mai puţine plante, deşi costurile sunt aceleaşi. Am cules 60 de tone de struguri albi şi 30 de tone de struguri roşii şi proconizez o cantitate de 65.000 de litri de vin după ce îl tragem de pe drojdie. Adică 100.000 de sticle. Anul acesta producţia a fost mai mică ca anul trecut, iar alcoolul e de 13%, în condiţiile în care în 2017 era de peste 14%. Ploile au stricat o mare parte din ciorchini, pe care am ales să nu-i mai culegem. Am dat jos mulţi struguri şi de pe banda de sortare, deaorece nu am vrut să ne tragă în jos la calitate”, a explicat Marian Olteanu, managerul Cramei Gramma.

Familia acestuia deţine 20 de hectare de viţă de vie iar la anul intenţionează să scoată 10 hectare şi să o întinerească. Pentru a acoperi diferenţa de struguri, deoarece viţa de vie produce abia după 3-4 ani, familia Olteanu din Vişani intenţionează să ia în arendă.

„Întinerirea e un sacrificiu. Vom planta soi roşu, Fetească Neagră, Pinot Noir, deoarece acum este cerere mare de vin roze, iar din strugurii roşii poţi face şi vin roşu şi roze-uri. Cel puţin în primii 7 ani de zile, după ce începe să facă viţa producţie, poţi scoate doar rezeuri. Vine şi trendul pe roşu, mai ales iarna. În partea aceasta a ţării s-a mers mult timp pe vin alb, şi Buciumul, şi Vinia făceau. Înainte nici nu era tehnologie să faci roze-uri, să controlezi cantitatea de pigment din coajă”, a mai explicat acesta.

În crama din Vişani, pe unul dintre paleţii depozitaţi în cramă era scris Japonia. Aflăm că 20.000 de sticle vor merge anul către N-V-estul acestei ţări, mai exact în Tokio şi Noto, o zonă deluroasă agricolă, unde se vor planta soiuri româneşti, printr-un proiect între producătorii niponi şi Gramma. În prezent, vinurile de la Gramma sunt trimise mai peste tot în lume, în Germania, Olanda, Anglia, etc. Pe anul trecut, Casa Olteanu SRL a înregistrat o cifră de afaceri de 600.000 de lei, în scădere faţă de 2016, când s-a raportat la ANAF un milion de lei. Şi profitul net a scăzut de la 536.300 de lei la 9.300 de lei. Menţionăm faptul că societatea se află în insolvenţă iar în prezent respectă un plan de reorganizare pentru a scăpa de datorii.

„Dirijăm recoltarea în funcţie de cât alcool vrem să aibă”

Un alt producător, din categoria celor mai mici dar cunoscuţi pe piaţa vinurilor bune din România este şi Vasile Lungu, unul dintre cei mai mari agricultori din regiunea Moldovei, cu afaceri în agricultură, zootehnie şi turism. Lungu a investit în ultimii ani 12 milioane de euro în crama Hermeziu din Bivolari. Anul acesta au intrat pe rog încă 15 hectare de viţă tânără. În prezent, Crama Hermeziu administrează peste 150 de hectare de viţă-de-vie nouă, plantată din 2012 până acum trei ani, cu soiuri precum Fetească Neagră, Sauvignon Blanc, Chardonnay sau Busuioacă de Bohotin. Mărcile din portofoliul cramei sunt Hermeziu, „Păcatele Tinereţii” şi „C’est Soir”. Cifra de afaceri cumulată a grupului de firme pe care le controlează a avut anul trecut o valoare de circa 20 de milioane de lei, aici fiind incluse şi afaceri din alte domenii agricole.

„Noi am cules 10.500 de kilograme la hectar, am cules bine. Anul trecut însă au fost 13-14.000 de kilograme la hectar. În principiu, din strugurii de anul acesta va fi randament de 70%, adică 7.000 de litri de vin la hectar. Noi am avut grijă, am făcut toate tratamentele la timp pentru ploile din vară, deja avem la vinurile din 2018 medalii la Concursul Internaţional Bachus, de aur şi argint. Am mai primit o medalie de aur şi una de argint şi din Georgia. Anul acesta vinul este normal pentru că noi dirijăm recoltarea în funcţie de cât alcool vrem să aibă, de regulă între 12 şi 13,5 grade”, a declarat Vasile Lungu, în cursul zilei de ieri.

Alte două mărci cunoscute în zona noastră este cea de la Strunga, de la Agrocom şi cea de la Tomeşti, de la Domeniile Ţubu. La Strunga se ocupă de afacere Florin Stegariu, care a investit în afacere 4 miloane de lei. Acesta deţine 41 de hectare cu Muscat Ottonel, Fetească Albă şi Neagră, Chardonnay şi Busuioacă de Bohotin. Viţa-de-vie a fost cumpărată din străinătate, de la o firmă situată aproape de oraşul italian Verona. 75% din banii investiţi au fost primiţi de la APIA. Stegariu şi-a început afacerile ca fermier şi se ocupă şi în prezent cultivarea terenurilor, cifra de afaceri a firmei sale ajungând la 12,9 milioane de lei în 2017 şi la un profit net de 2,3 milioane de lei. Podgoria este doar o parte din afacere. Un alt mic producător se află lângă Iaşi, la Tomeşti, unde Mihai Ţibu, administratorul firmei MDT Agricol din Tomeşti deţine afaceri de 571.000 de lei. Acesta a arendat 20 de hectare iar în prezent deţine, pe lângă crama dotată la standarde europene şi câteva magazine care-i poartă brandul local. Alte firme care se ocupă cu fabricarea vinului la noi în judeţ mai sunt şi Bohotin Prodvin SA sau Vini Com Copou iar printre cultivatorii de viţă de vie se mai numără şi Agro Vest, Farm Grapes sau Weingut T&D SRL. Judeţul Iaşi se află pe locul şase la nivel naţional după suprafaţa de viţă de vie cultivată, pe primele locuri fiind judeţele Vrancea, Buzău, Dolj, Vaslui şi Galaţi.