Reputat specialist ieşean, despre schema medicală a Flaviei Groşan: „Este hazardat”

Schema de tratament folosită de medicul Flavia Groşan de la Oradea în tratarea bolnavilor de COVID-19 a fost demontată de multe voci ale sistemului medical. Prof.univ.dr. Traian Mihăescu, medic primar pneumolog şi fost manager al Spitalului de Pneumologie din Iaşi, consideră că medicul bihorean a greşit din mai multe puncte de vedere aplicând schema de tratament declarată, respectiv cea bazată pe Claritromicină.

Cititi si: Profesorul Traian Mihăescu: „Internarea obligatorie a fost o greşeală în România. Nu a rezolvat absolut cu nimic situaţia“

“Dacă este obligatoriu în România protocolul fixat de Comisia de experţi, înseamnă că a greşit. Dacă acest protocol a avut şi are în continuare lacune, dacă nu e clar ce pacienţi trebuie trataţi şi cu ce viză, atunci sunt multe de discutat. Protocoalele de tratament în Covid sunt actualizate săptămânal în unele ţări. A afirma că dai tratament cu viză antivirală la bolnavi cu forme uşoare şi medii este hazardat! Astăzi, numai anticorpii monoclonali şi Remdesivir-ul par a avea o oarecare acţiune în prevenirea formelor grave; este încă dezbătută activitatea plasmei hiperimune! Orice tratament fără dovadă trebuie inclus într-un studiu clinic cu aprobarea comisiei de etică, şi nu dat după ureche! Nu este bine cum a procedat! Afirmă că «a vindecat peste 1.000 de pacienţi». Pentru un medic alopat, afirmaţia este nefondată! Dacă se înscria într-un studiu clinic, aşa cum a fost oferta internaţională, vedeţi Solidarity, era cu totul altceva", a declarat prof.univ.dr. Traian Mihăescu.

Cititi si: Traian Mihăescu, profesor doctor iesean: “Testați, Testați, Testați!” – dar si raționați!

Claritromicina folosită de medicul Flavia Groşan în tratamentul bolnavilor pe care susţine că i-a tratat şi vindecat de COVID-19 este un antibiotic macrolid utilizat în tratarea faringitei, amigdalitei, sinuzitei maxilare acute, bronşitei cronice, pneumoniei atipice etc. Uneori, este folosită şi pentru tratarea Legionellosis. Conform unui studiu de cohortă din Danemarca, realizat în perioada 1997-2011 şi publicat în 2014 în revista British Medical Journal, administrarea de claritromicină creşte riscul de deces cardiac cu 76%, faţă de penicilina V. Flavia Groşan a declarat în presă că, aplicând „reţeta minune”, a vindecat peste 1.000 de pacienţi cu COVID-19. Mai mult chiar, aceasta a subliniat faptul că, deşi pacientul ajunge la o saturaţie de oxigen sub 80%, nu este cazul să se prezinte la spital, declaraţia stârnind revoltă mai ales în rândul medicilor ATI, cei care se confruntă în aceste zile cu un număr mare de bolnavi care ajung foarte târziu la unităţile medicale. “Profesorul Andrew Khalil spunea: dacă pacientul merge bine, presupui că e de la medicaţie; dacă pacientul evoluează rău, presupui că e de la boală, fără a recunoaşte efectele secundare ale tratamentului”, spune profesorul Mihăescu.

Care adaugă că Janelle S. Ayres afirma, în revista Science, că antiviralele pot fi «oarecum» eficiente la cazurile medii, scurtând durata infecţiei, dar pentru pacienţii cu forme serioase de boală, ţinta terapeutică trebuie să fie susţinerea adecvată a organismului. "Pneumonia, sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS), şocul septic, disfuncţia multiorganică sunt cauzate de răspunsul inadecvat al gazdei faţă de infecţia virală. Scopul tratamentului la aceste cazuri este susţinerea adecvată a gazdei, şi doar aplicarea unui tratament cu viză antivirală, dar fără dovadă ştiinţifică de eficienţă. Nu, pacienţii gravi nu se vindecă singuri! Terapia de suport cu oxigen, ventilaţie, dexometazona, anticoagulante, terapie antibacteriană şi antifungică când este cazul etc. este esenţială!”, a adăugat prof.univ.dr. Traian Mihăescu.

Cazul medicului Flavia Groşan a ajuns şi pe masa Colegiului Medicilor din Bihor. Ieri, aceasta a fost chemată în faţa Comisiei de Etică. Potrivit dr. Carmen Pantiş, preşedintele Colegiului Medicilor Bihor, Flavia Groşan a purtat doar o discuţie amiabilă cu membrii comisiei. Aceasta a adăugat că nu se vor lua niciun fel de măsuri asupra medicului. „Am dorit să precizez că este vorba despre încălcarea articolelor 10 şi 22, din codul de deontologie profesională, legat de denigrarea unor colegi şi de afirmarea în spaţiile publice a succesului unor protocoale de tratament care nu au fost confirmate prin studii ştiinţifice”, a spus dr. Carmen Pantiş.