Spitalul Clinic de Recuperare înregistrează o rată de adresabilitate în continuă creştere de câţiva ani, fiind cea mai dotată unitate medicală de recuperare din ţară după ce Clinica de Recuperare Neuromotorie a fost dotată cu doi roboţi de ultimă generaţie, unul pentru membrele superioare şi unul pentru membrele inferioare. În momentul de faţă, programările pentru procedurile de recuperare prin intermediul acestora au ajuns până în luna iunie a anului următor.

„Încercăm să-i programăm pe fiecare, să facă şedinţe cât mai multe. Cererile sunt în creştere, în special de când avem cei doi roboţi. Au ajuns până în iunie 2018. Din păcate, perioada de spitalizare este destul de scurtă, aproximativ două săptămâni, pentru a se vedea rezultate vizibile ar trebui să fie minim o lună jumătate“, a explicat dr. Raluca Bârzoi, şeful Secţiei de Recuperare Neuromotorie. Robotul pentru membrele superioare este alcătuit de fapt din patru module, care lucrează pentru toate segmentele mâinii, de la degete, pumn până la cot şi umăr, fiind vorba despre jocuri care solicită mişcări ale mâinilor. Acestea sunt selectate de kinetoterapeut şi de medic curant în funcţie de afecţiunea de care suferă pacientul. Celălalt aparat, pentru redobândirea mersului, are la bază un sistem computerizat complex, care reproduce fidel mersul uman.

Concret, pacientul care este suspendat cu ajutorul sistemului de preluare a greutăţii corporale execută programul de antrenament al mersului, ghidat de robot, fiind o speranţă pentru sutele de bolnavi care sunt ţintuiţi de scaunele cu rotile. „După ce au venit ambele aparate, pentru membrele inferioare şi pentru cele superioare, au început să vină tot mai mulţi pacienţi şi să fie mai aglomerat. În special cererea este mai mare la robotul pentru mâini, pentru că nu este nimeni în ţară care să aibă cele patru module, fiind singura clinică din ţară care le are în formulă completă. Tehnologia este una extraordinară: pacientul îşi dă seama exact cum face şi cât face, se poate corecta de la o şedinţă la alta, fiind interactiv le stârneşte şi interesul“, a precizat Ilona Niţică, kinetoterapeut. 

În general, robotul este folosit pentru toate formele de paralizie, de la accident vascular cerebral la sechele ale tumorilor cerebrale operate sau diferite paralizii care au cauze traumatice sau infecţioase. Astfel, în perioada cât pacientul este internat, în cele 14 zile, face zilnic exerciţii, durata unei şedinţe fiind variabilă în funcţie de deficienţa de care suferă. Kinetoterapeuţii care lucrează cu pacienţii spun că perioada de internare este de cele mai multe ori insuficientă pentru recuperarea completă a pacienţilor, fiind necesare aproximativ 20 de şedinţe. „Se lucrează cu aproximativ 14-15 pacienţi într-o serie, adică în perioada în care sunt internaţi.

O şedinţă durează cam 20 de minute, depinde şi ce anume lucrează pacientul, pentru că poate obosi. Fiecare aparat are o anumită specificaţie, unul lucrează mai mult umărul, altul este pentru control, abilitate, altul pentru pumn şi degete. De exemplu, pentru umăr este mai dificil, pentru că pacientul care a suferit o pareză trebuie să ridice mâna, şi trebuie să ne oprim dacă oboseşte pacientul, în general nu rezistă 20 de minute. În România este foarte greu, pentru că este limitată perioada de internare. În alte ţări se abordează altfel situaţia: un pacient care a suferit un accident vascular cerebral stă internat până se recuperează, cât au nevoie, nu există o limită“, a completat kinetoterapeutul Ilona Niţică. O creştere a adresabilităţii s-a înregistrat în special din anul 2015, când a fost dat în funcţiune robotul pentru membrele inferioare, care ajută la redobândirea mersului, dar şi de la sfârşitul anului 2016, când a fost achiziţionat şi cel de-al doilea robot, folosit pentru recuperarea pacienţilor cu pareze la mâini.