Vremea ÎnCORONĂrii

Acest text ar trebui să fie un editorial despre sport. Care sport?Deşi iarna a fost cum nu se poate mai blândă, totul e îngheţat, nu numai sportul. La noi, în Europa, în toată lumea. Românii alcătuiesc un popor sănătos, cu mare dragoste pentru sport. Nu numai în faţa televizorului, ci şi în săli, pe stadioane, în parcuri, pe străzi. STAŢI ÎN CASĂ! Se aude din toate cotloanele, faceţi maratoane în jurul mesei din sufragerie, jucaţi fotbal cu balonul de la rezervor, săriţi peste pragul de la balcon, aruncaţi sticlele goale pe fereastră. STAŢI ÎN CASĂ. Mostră de umor macabru, pentru care cer scuze, dar suntem neamul numărul 1 în lume la proba de haz-de-necaz. Ferească Dumnezeu (vorba marxismului) de un cutremur, de ăla cu simţ de răspundere. Să se zgâlţâie toţi pereţii, să stai pitit după tocul uşii, să vezi televizorul căzând de pe suport, urlând cu limbă de moarte: STAŢI ÎN CASĂ.

În lume, în Europa, în România, în Iaşi, virusul cel mititel şi panica adiacentă a ucis sportul şi pregăteşte asaltul asupra economiei. La Iaşi, şocul sportiv a fost mai atenuat, fiindcă sportul local a fost distrus mai înainte fără contribuţia onorabilului SARS-CoV-2. Evident, prevenţie izvorâtă din premoniţie. Din iunie, vom rămâne fără primar, dar nu vom putea să alegem altul. Ori se supără pandemia, ori se supără Sfânta Constituţiune, tertio non datum. Dacă vreunul închide ochii de extremă urgenţă, pac la Curtea Constituţională… Lăsăm deocamdată sportul ieşean la o parte, fiindcă guvernanţii locali au grijă să facem sport: în fond, asta a fost la originea deciziei de a limita transportul în comun: să facem sport. Chestia cu aglomeraţia din autobuze (tramvaie) seamănă a alibi şi este clar pentru cei care călătoresc în puţinele ore de dimineaţă şi după prânz. Sportul e sănătate, mişcarea în aer liber etc. Ceee? STAŢI ÎN CASĂ…

Să revenim la sport: cei din Belarus nu au întrerupt campionatul şi nici nu au oprit spectatorii de pe stadion. Atipicul preşedinte Lukaşenko are argumente pravoslavnice: consumaţi vodcă să vă dezinfectaţi şi ieşiţi pe stadion. Iar japonezii, cei care au inventat cuvinte universale ca SEPUKKU şi KAMIKAZE ţin morţiş la Jocurile Olimpice. Ei ar vrea să le ţină, garantează pentru securitatea concetăţenilor şi a sportivilor, dar Comitetul Internaţional Olimpic, aflat în buricul Evropei contaminate, strâmbă din nas. La urma urmei, cine participă la marele eveniment de la Tokyo? Turneele preolimpice s-au sistat, concursuri unde se îndeplinesc bareme nu se mai ţin. Japonezii au preluat flacăra eternă de la urmaşii anticilor eleni, au sportivii calificaţi automat ca gazde în pregătire perpetuă şi atent controlată, banii s-au băgat la greu, arenele sunt gata, ce mai vor şi europenii ăştia ipohondri? Cei care au investit în proiectul Tokyo 2020 refuză să creadă că, aşa cum s-a propagat rapid din Asia în Europa, nimic nu-l va opri pe noul coronavirus să parcurgă distanţa invers.

Ne întoarcem de pe coclauri îndepărtate la dulcele nostru târg şi la singurul sport care mai respiră pe-aici. Cip Paraschiv şi Mircea Rednic anunţă nuanţat că ar dori reluarea antrenamentelor pe 10 aprilie. Mulţi fac gesturi semicirculare pe la tâmple, dar dorinţa lor pare o autoamăgire mobilizatoare. După o asemenea pauză mohorâtă, este necesar ca sportivii să fie pregătiţi în orice moment. Chiar dacă apar scenarii pesimiste care ne condamnă la STAT ÎN CAS| încă vreun an-doi. Şi nu sunt singurii. Fotbaliştii par să dea infinit mai multe semne de nerăbdare decât ceilalţi sportivi, din motive lesne de înţeles. FRF nu va urma exemplul vecinilor de la volei decât atunci când reluarea campionatului va deveni o imposibilitate.

Ne e dor de emoţiile unui meci de fotbal. Abia aşteptăm să dansăm pe sârmă cu Simona Halep la o finală de Grand Slam. Deocamdată, suntem condamnaţi să STĂM ÎN CASĂ, să jucăm fotbal cu nasturi şi să vedem reluări peste reluări pe toate canalele posibile.

Aşa este, n-avem încotro. STĂM ÎN CASĂ. Dar şi când vom ieşi….

PS: Mai mult decât lăudabile gesturile sportivilor de a contribui din plin la lupta împotriva acestei nenorociri. De la Cristiano Ronaldo şi până la cei de la Politehnica Iaşi, toţi merită aceeaşi preţuire.