Iaşul, lovit în plex de Cioloş. Adio, autostradă! Adio, sprijin pentru alte proiecte!

La capitolul investiţii, judeţul nostru este practic invizibil în Proiectul de buget pe 2016. Lipseşte chiar şi cel mai important proiect de infrastructură: autostrada Iaşi – Târgu Mureş. În mod curios, autostrada nu apare nici pentru finanţarea revizuirii studiului de fezabilitate, deşi în master planul de transport naţional acesta este prevăzut pentru anul 2016. Singura documentaţie tehnică care urmează a fi revizuită din fonduri de coeziune este cea aferentă autostrăzii Sibiu – Piteşti.

Din acest punct de vedere reiese că nici primul tronson al autostrăzii (Iaşi – Târgu Neamţ) nu va fi realizat până în 2020. În plus, conform planului de transport, această porţiune urma să fie executată în situaţia în care deficitul bugetar ar fi fost prognozat la un nivel minim care să permită Guvernului să contracteze credite externe. Totodată, priorităţile Executivului stabilite pentru anul 2016 nu o legătură directă cu Iaşul.

„Principalele proiecte pe fonduri europene sunt: autostrada Lugoj – Deva, autostrada Timişoara – Lugoj şi a variantei de ocolire Timişoara, autostrada Orăştie – Sibiu, autostrada Transilvania, autostrada Piteşti – Sibiu, variantele de ocolire Târgu Mureş, Bacău, Carei, Craiova Sud, Târgu Jiu, Caracal, Mihăileşti, Săcuieni“, se arată în proiectul de buget al MT.

Iaşul nu stă bine nici la capitolul infrastructurii aeriene. Singurele aeroporturi nominalizate în bugetul MT sunt cele din Bucureşti, Constanţa şi Timişoara, iar, în ceea ce priveşte transportul intermodal, unde Iaşul are un proiect în stand by de câţiva ani, priorităţile stabilite sunt Bucureşti, Timişoara, Oradea, Cluj şi Bacău. Totuşi, în document se menţionează că vor fi sprijinite „programele de dezvoltare şi modernizare a infrastructurii aeroportuare la aeroporturile regionale, inclusiv a accesării de fonduri europene“. 

Bani pentru centura de nord a Iaşului, după 2020

Un alt proiect important pentru Iaşi, finalizarea centurii ocolitoare, este, de asemenea, fără finanţare. Proiectul de buget pe 2016 cuprinde şi estimări pe anii următori (2017 – 2019), iar pentru centura Iaşului este prognozată o finanţare abia în 2017, de 935.000 lei, cel mai probabil pentru reactualizarea studiului de fezabilitate, având în vedere că restul fondurilor necesare (circa 500 milioane lei) sunt estimate a fi alocate după anul 2020.

Singurul proiect care ar putea fi scos de la naftalină face referire la Spitalul Regional de Urgenţă, pentru care s-a creat o linie de finanţare specială în Programul Operaţional Regional 2014 – 2020, iar în bugetul Ministerul Sănătăţii se aminteşte de acest aspect, dar fără a menţiona şi cele trei oraşe beneficiare (Iaşi, Craiova şi Cluj).

La nivelul Secretariatului General al Guvernului, una din sumele alocate pentru investiţii are legătură şi cu Iaşul, deşi nu suntem noi beneficiari: 3,6 milioane lei pentru gazoductul Iaşi – Ungheni. Pentru refacerea drumurilor judeţene în 2015, suma este mai mică faţă de anii trecuţi, fiind prevăzute fonduri în valoare de 8,7 milioane lei pentru Iaşi (locul 12 în ţară), în condiţiile în care Botoşaniul şi Suceava au fiecare alocată o sumă de peste 10 milioane lei. 

Iaşul, judeţ fruntaş doar la capitole ce au legătură cu numărul locuitorilor: pe locul doi în ţară

În schimb, Iaşul beneficiază de cea de-a treia sumă din ţară (71,7 milioane lei) privind banii repartizaţi din taxa pe valoarea adăugată pentru echilibrarea bugetelor locale. Asta însă are legătură cu faptul că Iaşul este judeţul cu cea mai mare populaţie după Bucureşti. Pe primul loc la acest capitol se află Suceava (93,3 milioane lei), urmat de Bacău (74,4 milioane lei).

Repartizările din cotele defalcate din TVA la acest capitol favorizează net Regiunea de Nord-Est, în contextul în care celelalte trei judeţe ale zonei au, de asemenea, alocări importante: Neamţ (71,5 milioane lei), Botoşani (64,3 milioane lei) şi Vaslui (68,7 milioane lei). Spre diferenţă, la acest indicator, Clujul are doar 37,1 milioane lei, Constanţa 51,7 milioane lei, iar Timişul 44,4 milioane lei. Cotele defalcate din TVA sunt utilizate de autorităţile locale, de obicei, pentru unele investiţii cu impact local.

Alte fonduri repartizate din astfel de cote fac referire la finanţarea cheltuielilor descentralizate la nivelul judeţelor. La acest capitol, Iaşul se află pe primul loc din ţară, cu o alocare estimată la peste 138 milioane lei distribuită pentru susţinerea sistemului de protecţie a copilului (55,2 milioane lei), susţinerea centrelor de asistenţă socială a persoanelor cu handicap (18,2 milioane lei), produse lactate şi de panificaţie pentru preşcolari şi elevi (19 milioane lei) şi învăţământ special (31,4 milioane lei). Şi aceasta alocare are însă legătură cu numărul locuitorilor.

Un alt capitol bugetar face referire la finanţarea de bază a unităţilor de învăţământ din mediul preuniversitar şi a drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav sau indemnizaţiile lunare. În provincie, Iaşul este pe primul loc, cu o sumă de 519,1 milioane lei, în contextul în care peste 400 milioane lei reprezintă salariile profesorilor.

Alte alocări vizează achitarea de datorii aferente creditelor contractate din venituri din privatizare, Iaşul figurând cu o sumă de 24,5 milioane lei pentru municipiul Iaşi (17,8 milioane lei), Paşcani (603.000 lei) şi 17 comune (Aroneanu, Trifeşti, Tomeşti, Victoria, Schitu Duca, Movileni, Mironeasa, Golăieşti, Dumeşti, Ciurea, Ungheni, Bârnova, Româneşti, Cepleniţa, Mogoşeşti Siret, Moţca şi Todireşti) cu fonduri cuprinse între 102.000 şi 795.000 lei. Iaşul este pe un loc fruntaş şi în privinţa acestor alocări, după Bucureşti, Ilfov şi Constanţa. Proiectul de buget pe 2016 propus de Guvern trebuie să fie aprobat în Parlament pentru a intra în vigoare.