În ajun de alegeri, la ţară, în oglindă: Satul lui Iohannis şi satul lui Ponta

sâmbătă, 01 noiembrie 2014, 03:00
9 MIN

„Ziarul de Iaşi“ publică astăzi un inedit reportaj, la 5 ani de la alegerile prezidenţiale trecute şi cu numai o zi înaintea celor din 2014. Am ales două sate din judeţ, deloc întâmplătoare: cel în care în 2009 dreapta scotea pentru Băsescu cel mai mare procent din Iaşi, şi un altul la polul opus: în care stânga a zdrobit dreapta, iar Geoană a obţinut un procent de-a dreptul înfricoşător pentru democraţie. Interesant este că, la 5 ani distanţă, opţiunile politice pentru dreapta sau stânga în aceste sate par să se fi păstrat. Ce spun acum sătenii de aici, ce spun aleşii lor, cu ce se mai cumpără voturile, ce argumente au ţăranii pentru opţiunile lor adesea „din topor“?

Pe 6 decembrie 2009, în ziua vo­tului, în comunele Aroneanu şi Lun­gani oamenii îşi alergau votanţii spre urne. Unii într-o parte, alţii în cea­laltă. Legendele săteşti vorbesc de saci de cartofi aduşi de la PDL la să­teni la uşă, bannere tăiate de pe stâlpi cu coasa, încăierări pe „o sută“ de ţuică şi clasicele lighene, găleţi şi sacoşe pline cu ulei şi făină colorate când portocaliu, când roşu. „S-a mai emancipat ţăranul“, îmi spune acum nea Marcel Cazacu din poarta sa, vizavi de primăria din Aroneanu, împingându-şi fesul pe vârful capului. „Nu îl mai prosteşte nimeni cu o sticlă de ulei şi un kil de făină. Dar şi-aşa, anul acesta n-au dat ni­mic, un pix sau vreo foaie“.

Făina şi uleiul mai merg doar în Teleorman

În Aroneanu, singura urmă a fiefului PDL care dădea în 2009 cel mai mare scor pentru Traian Băsescu din tot judeţul, la toate secţiile de votare, e un afiş jerpelit cu Forţa Ci­vică, rămas încă de la europarlamentare, pe unul dintre stâlpii înfpiţi în dealul care ridică toată comuna deasupra Iaşului. Însă, anul acesta, de acolo, de sus, lucrurile nu se văd la fel de bine pentru Iohannis. Deşi primăria a avut grijă să-i împân­zească faţa pe toate gardurile, neam­ţul de la Sibiu „nu mai stâr­neşte aceeaşi patimă“ cum o făcea Crin Antonescu sau Băsescu, la primul sau al doilea mandat. „E cea mai liniştită campanie pe care mi-o amintesc eu“, spune primarul libe­ral, fost PDL, Benone Moruzi, of­tând a deznădejde.

Spune explicit că în comună la el nu s-au folosit şi nici nu s-au dat sacoşe electorale, de nicio culoare, dar că el spera să fie un alt candidat în locul lui Iohannis, care să atragă altfel oamenii la urne. „Sper să ieşim cu acel plus unu pentru candidatul nostru, şi cred că o să reuşim. Are un fel domol de a fi, şi nu ştiu dacă este bine sau rău, vom vedea. O mână de ajutor din partea candidatului ne-ar fi fost de folos“, a spus primarul, ieri, în ultima zi de campanie. Acesta a mai spus că vor exista şi în acest an voturi cumpărate pe sticle de ulei, dar că oamenii s-au mai deşteptat. „Există riscul acum să îţi toarne găleata în cap decât s-o ia în casă. Lucrurile astea probabil mai merg acum prin Mehedinţi sau Teleor­man. Oricum, în primul tur a fost linişte, poate se mai aprind spiritele până în turul al doilea, să vedem“, mai spune primarul.

În afara pri­măriei, lucrurile arată însă altfel. Oamenii vorbesc cu lehamite de ale­geri şi de politică, iar când încearcă să-i pronunţe numele lui Iohannis li se împleticeşte limba-n gură. „Nu iese Ion Han ăsta, mai bine-l votam pe Răzvan (n.r., Mihai Răzvan Un­gureanu), ăla băiat frumos, deştept şi de la Iaşi“, spune un sătean grăbind în paşi de transhumanţă o mână de oi slabe prin faţa primăriei.

Din poartă, ne vede nea Marcel. În sat el e omul „care îi ştie pe toţi şi pe toate“. A făcut şi campanii politice, a vorbit şi cu oamenii, însă spune că parcă n-a fost niciodată ca anul ăsta. „Oameni plictisiţi, care ies acolo să voteze la toate promisiunile şi minciunile tuturor candidaţilor şi aş­teaptă minuni“, crede acesta. Nea Marcel a lucrat la Uzinele Nicolina şi a fost, în ’87, printre cei care au ieşit în stradă în timpul protestelor muncitorilor, răsturnând maşinile şefilor veniţi la şedinţa de partid. Spune că erau vremuri în care puteai să intri în birou la şef să baţi cu pumnul în masă şi să spui ce te doare, însă acum oamenii sunt blazaţi şi nu mai au putere să facă acelaşi lucru. „Am vorbit şi cu consilierii locali şi mi-au spus în faţă: nici buget n-au avut anul ăsta, măcar de-un pix sau foaie. Nu cred că iese Iohannis nici la noi în comună“, spune bărbatul.

Variantele din Aroneanu: Tăriceanu sau Vadim

La bufetul din sat, coniacul se scaldă-n bere de la ora 11 dimineaţa. „Oamenii serioşi stau acasă, au tras vinul, merg doar seara la crâş­mă, acum găseşti doar beţivani“, spunea Marcel Cazacu, fără să-i ştie pe Ovidiu şi Vasile, care erau deja la a doua bere şi-un coniac când m-am aşezat lângă ei la masă.

Nea Ovidiu, bărbat trecut de 70 de ani, spune că nu a votat niciodată în viaţa lui cu nimeni, dar de luat a luat de la toţi care-au avut ceva de dat. „Ce-i primit nu-i bun primit?“, spune făcând cu ochiul şi dezvelind o gură neagră ca cerul de toamnă, cu un singur dinte pe post de lună.

Vasile nu-l crede pe Ovidiu: „Ai fost mata la vot cum îl tot crezi pe Ponta, ptiu“, şi scuipă deodată greu pe podea. El n-a mai votat din ’96, când l-a dezamăgit Constantinescu şi când ţi­nea şi el cu Convenţia. Despre Pon­ta crede că şi-a omorât tatăl, iar dacă i-ar tăia cineva mâinile dacă nu vo­tează şi ar trebui să se ducă la urne, l-ar vota fără ruşine pe Vadim, în timp ce nea Ovidiu ar pune ştampila pe Tăriceanu: „Că-i băiat simpatic“. În sat însă spun amândoi că oamenii n-or să voteze cu Iohannis, că i-a dezamăgit primarul. „N-a făcut nimic“, spun bărbaţii în cor, şi când le spun că mă aşteaptă la 12 la pri­mărie încep amândoi să râdă, mi­rându-se de ce-a venit atât de de­vreme primarul la muncă. „Nu-l prinzi de obicei la ora asta nici să-l baţi. Iar pe Iohannis, să vrei să-l baţi, n-ai avea de ce, parcă ţi-e milă de el, săracul.“

„PSD îi ajută pe necăjiţi“

Dacă structurile PDL au pierdut controlul asupra comunei Aroneanu, la Lungani roşul e culoarea preferată a tuturor cetăţenilor. „Suntem un sat sărac, dom’le, ce să mai“, spune viceprimarul Constantin Ignat. Şi sărăcia se vede pe feţele, straiele şi casele oamenilor din Lungani. Ulti­ma zi de campanie, vineri, l-a găsit pe acesta preluând frâiele primăriei în timp ce edilul era la Iaşi ca să aducă buletinele de vot. Oamenii îl sa­lută pe viceprimarul Ignat cu un respect amestecat cu teamă, cum sa­lută elevii profesorul de matematică ce-i altoieşte zilnic sau directorii de fabrică pe sindicalişti. Bărbat corpolent, cu zâmbetul pe buze, viceprimarul spune că şi el, şi primarul sunt în partid dintotdeauna, şi se plânge că îi tot rup contracandidaţii afişele. Dar nici în Lungani animozităţile nu mai sunt ca altădată, chiar dacă la ultimele alegeri comuna a avut procentajul cel mai mare pro-PSD din tot judeţul. „Lumea merge să voteze, ştie ce trebuie să facă, dacă mă înţelegeţi“, spune viceprimarul.

Din întreaga populaţie a comunei de aproape 6.000 de oameni, spre 2.000 dintre ei sunt de etnie romă, şi foarte mulţi dintre aceştia din urmă trăiesc de pe baza ajutorului de la primărie. Oamenii din sat povestesc că în ziua în care să plătesc alocaţiile oamenii vin să le ridice de la primărie şi apoi se opresc la crâşma primarului, din aceeaşi curte, să-şi plătească datoriile „la caiet“ din luna trecută. „Oamenii sunt cu trup şi suflet preponderent PSD în toată comuna. Spre exemplu, în Zmău, din 1.000 de oameni cu drept de vot au venit mereu peste 900, şi am avut procent de peste 90% acolo“, mai spune viceprimarul.

Când îl întreb de oamenii de care mi-au povestit cei din sat că vin la primărie după ajutoare sociale, spune simplu că „omul necăjit, care trece printr-o urgenţă, vine la noi să-l ajutăm, PSD îi ajută pe ne­că­jiţi“. Îmi explică faptul că sunt patru consilieri locali de etnie romă, în­stăriţi, cu profesii bune, care îi mobilizează şi ei pe oameni „să iasă la vot în direcţia bună“. De aceea, la parlamentare au avut 82% prezenţă la vot, cea mai bună din judeţ, şi de aceea se aşteaptă anul acesta în primul tur la măcar 60%. „Ştie toată lumea că afişele nu mai ajută, de aceea mergem la oameni, ne întâlnim cu ei şi le spunem: votaţi cu cine vreţi voi, dar să iasă cine vreţi noi. Că doar ce, nu e ilegal“, povesteşte vi­ceprimarul, spunând că nu se supără pe cei care rup afişele PSD.

În ace­laşi timp, avizierul din faţa primăriei are doar afişe cu Victor Ponta, iar pe crâşma primarului, printre feţele lui şi ale lui Ponta, apare un afiş albastru cu Tăriceanu. „Pe el ni s-a spus că putem să-l păstrăm, că-i de-al casei“, râde viceprimarul.

„Ia sacul şi votează cu cine vrei“

Din ce povestesc oamenii din sat, din structura de partid care a mers la alte campanii, a fost mai linişte anul acesta şi „nu s-a dat nimic“. „Noi oricum nu dăm niciodată“, spune şi viceprimarul, râzând. Dar cei de la PDL au dat la ultimele alegeri, spune el. Saci de cartofi duşi la oameni la poartă plus tăiatul bannerelor cu coasa în timpul nopţii. Anul acesta însă, scandalurile s-au păstrat doar la nivel de rupt afişe. „Mă sunau oa­menii şi îmi spuneau că ce să facă, cu cine să voteze, că au venit cu sacul de cartofi la ei la poartă. Le-am zis: «ia-l, dar votează, ştii tu, cu cine vrei. Cine te opreşte să-l iei»“, povesteşte bărbatul.

În Lungani, la ora prânzului, în cârciumă sunt doar patru tineri de etnie romă, care spun mândri că „după 10 ani de Băsescu, trebuie să vină Ponta să ne salveze. Victor Ponta va fi preşedintele ţării, şi să scrieţi acolo în ziar că tinerii din Lungani îl susţin şi îl votează“, spune mândru unul dintre ei. Emoţii nu au nici ei, nici conducerea comunei: dacă alegerile ar începe şi s-ar încheia în Lungani, Ponta ar ieşi preşedinte încă din primul tur.

Publicitate și alte recomandări video

Comentarii