Migraţia săracilor (I)

Numai bine că nemţii s-au întors deja din 2 ianuarie la muncă (o parte din muncitorii de la uzina Daimler din Bremen au fost chemaţi la muncă încă de pe 1 ianuarie, intrând într-o tură specială de noapte de la ora 22 – de, comenzi multe de prin SUA şi China…), că mai toate jurnalele de ştiri au fost deschise zilele trecute cu chestiunea liberalizării complete a pieţii muncii din Germania pentru cetăţenii români şi bulgari!

Români, de exemplu, peste care – până la această dată – nu dădusem decât într-o ştirucă din pagina 6 a tabloidului Bild (20.12.2013) cu titlul: „Poliţia opreşte microbuz cu 34 de persoane”. Textul complet: „Passau – Microbuzul este pentru nouă pasageri – dar când poliţia a oprit vehiculul pe A3 lângă Passau (Bavaria), au coborât, în afară de şofer (33), alţi unsprezece adulţi şi 22 de copii din maşină. Grupul de călători dorea să ajungă în România. 25 de persoane au trebuit să-şi continue drumul cu trenul.” Fără alt comentariu.

Desigur, în lunile din urmă tema (i)migraţiei din cauza sărăciei a mai făcut subiectul unor articole de ziar ori reportaje tv, dar acum, de vreme ce din data de 1 ianuarie s-a dat startul oficial la „ameninţarea” unei avalanşe de sărăntoci români şi bulgari care o să năpădească aidoma unor păduchi sistemul social cu o multitudine de beneficii teoretic accesibile oricărui cetăţean UE cu drepturi depline, Uniunea Creştin-Socială (CSU) din Bavaria, tradiţionalul partener de guvernare al Uniunii Creştin-Democrate (CDU), s-a gândit că trebuie să se facă remarcată cât se poate de vocal la alegătorii din bogatul land (care oficial se numeşte Freistaat Bayern – Statul Liber…). Nu de alta, dar la uşă bat atât alegerile lor locale, cât şi cele pentru Parlamentul European – iar tematizarea unui acces cât mai controlat (şi întârziat…) la susnumitele beneficii (cel de bază fiind dreptul la ajutor social) sună bine nu doar în urechile alegătorului conservator şi îndeobşte măcar un pic… niţel eurosceptic, cel nostalgic după marca germană şi la o adică dispus să-şi dea votul Alternativei pentru Germania (AfD), partidul declarat anti-UE care la alegerile federale din toamnă a ratat cu puţin cele 5% necesare intrării în Bundestag.

Aşa că cei de la CSU s-au gândit să arunce ei un bulgăre în golul de discuţii politice dintre Crăciun şi Anul Nou, punând pe tapet chestiunea (i)migraţiei săracilor – a celor din România şi din Bulgaria. Astfel că în ultima ediţie de duminică a anului trecut (29.12.13), Berliner Morgenpost putea titra în pagina 2: „CSU vrea să oprească imigraţia săracilor”. Şapou: „Acces mai greu pentru români şi bulgari la sistemele sociale”. Printre măsurile vizate s-ar afla şi „sistarea generală a primirii unor drepturi sociale pentru primele trei luni de şedere în Germania”.

Şi, cum ziceam, după revelion tema a fost cea cu care s-au deschis ştirile tv. Noroc de faptul că presa germană îşi face bine treaba, în special cele două posturi publice tv ARD şi ZDF. După ce l-am auzit joi de pildă pe Andreas Scheuer, parlamentar şi de curând secretar general al CSU, care a declarat că „noi germanii nu suntem atelierul de reparaţii sociale al Europei”, în jurnalul de noapte al ZDF din aceeaşi zi am putut vedea în deschidere o abordare a temei (i)migraţiei săracilor prezentată din toate perspectivele – de la Valentin din România care trăieşte într-o tabără improvizată la Frankfurt pe Main până la invocarea doctoriţei din România care lucrează în nu ştiu care spital din Bavaria, de la cifre precum că 2/3 dintre români şi bulgari, adică 167.000, au joburi permanente, iar între 26.000 şi 40.000 lucrează sezonier, până la aceea că şomajul în rândul lor este de doar 7,4% – faţă de 7,7%, media generală, ori faţă de 14% şomeri în rândul celorlalţi străini. Ca să nu mai vorbim de faptul că majoritatea dintre cei avizaţi cărora li s-a cerut părerea în chestiune au ţinut mereu să puncteze necesarul crescut de forţă calificată de muncă şi avantajele Germaniei de pe urma imigraţiei acesteia, având în vedere atât cifrele şi prognozele economice, cât şi cele demografice.

Altfel, sigur că trebuie înţeleşi şi nemţii de rând: economia merge brici, se câştigă bine şi bună parte din viaţă este ieftină (de la alimente în special până la mai toate celelalte bunuri de consum), iar sistemele de siguranţă socială sunt bine puse la punct – tot atâtea motive pentru care Germania este un magnet, iar afluxul tot mai mare de străini este receptată oarecum firesc de mulţi drept o ameninţare socială şi o provocare mentală. Aşa că este important să nu se adune prea multe ştiri cu români şi/ sau bulgari care au venit să paraziteze plasele de siguranţă socială ale Germaniei. Un cetăţean german prins că fraudează statul este, eventual, o ştirucă – altfel, vorba aceea, e de-ai locului, e „dreptul” lui, pe undeva, nu? Dar un român sau un bulgar prins că fraudează statul german va fi mai mult de atât, alimentând prejudecăţi şi (re)sentimente anti-UE. Ceea ce n-ar fi bine deloc – pentru nimeni.

Publicitate și alte recomandări video